Premium
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit, în emisiunea Actualitatea, moderată de Tudor Mușat la postul B1 TV, despre cel mai „fierbinte” dosar aflat pe biroul său în aceste zile: aderarea României în spațiul Schengen. Șeful diplomației a enumerat eforturile făcute de România în acest sens, care au jucat un rol crucial pentru rezoluția recentă din Parlamentul European.
„În primul rând, rezoluția Parlamentului European este în sine un semnal politic foarte bun. Este o rezoluție politică, nu are efecte legislative, obligatorii, dar este un semnal care arată exact radiografia din momentul acesta a susținerii politice în Europa pentru aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. Demersurile noastre, evident, continuă pe lângă Olanda, pentru că până la urmă decizia se ia în consiliul JAI, Justiție și Afaceri interne. Prin urmare, demersul la nivel guvernamental continuă, în urmarea vizitei pe care Prim-ministrul Rutte a făcut-o în România săptămâna trecută, pe 12 octombrie, și, dacă vă aduceți aminte, cu acel prilej Prim-ministrul Rutte a spus foarte clar că Olanda nu se opune, de principiu, aderării României la Spațiul Schengen. Acest vot de abținere pe care parlamentarii din partidul domniei sale l-au dat ieri în Parlamentul European este un vot care arată de fapt că, exact cum a spus și Prim-ministrul Rutte, Olanda nu se opune acestei aderări. Nu înseamnă nici că este „pentru” în acest moment. Asta înseamnă că procesul decizional continuă, dar este clar că efortul nostru trebuie să meargă mai departe. Mai este interesant și un alt aspect. S-a spus la un moment dat pe surse publice că un alt partid din arcul guvernamental din Olanda, partidul condus de către ministrul de externe Wopke Hoekstra, s-ar opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Eu am stat în legătură permanentă, constantă cu ministrul de externe, șeful acestui partid. Am discutat și la New York, la sesiunea Adunării Generale ONU, unde am avut mai multe reuniuni ale Consiliului Afaceri Externe, miniștrii de externe ai Uniunii Europene. Am discutat și luni, la Luxemburg, când am avut ultima reuniune a CAE. Și mi-a confirmat, inclusiv acest vot confirmă ceea ce ministrul de externe olandez mi-a confirmat, că partidul dânsului nu se opune aderării României, dimpotrivă, o susține. De altfel, votul a fost pozitiv, pentru adoptarea rezoluției din Parlamentul European.
Iar anul acesta s-a realizat o serie de progrese importante în acest proces de susținere a aderării României la Spațiul Schengen. E vorba despre o susținere foarte clară, exprimată la cel mai înalt nivel de către Franța la vizita pe care Președintele Macron a făcut-o în România, fără condiții. De asemenea o susținere foarte clară exprimată de cancelarul Scholz, deci de Germania, la Praga, într-un discurs european foarte relevant. De asemenea, Finlanda, într-o discuție pe care am avut-o cu omologul meu în luna iulie, mi-a confirmat că nu se mai opune. Finlanda, la un moment dat în timp, acum câțiva ani, era unul dintre statele reticente față de aderarea României la Spațiul Schengen și cred că a contat foarte mult și seria de demersuri pe care noi le-am făcut, inclusiv eu, personal, pe lângă partea turcă, pentru susținerea aderării Finlandei și Suediei la NATO. La sfârșitul lunii mai am avut la Istanbul o discuție de o oră și 20 de minute cu Președintele Erdogan, împreună cu omologul meu polonez, în care am pledat pentru aderarea la NATO, de data asta, a Finlandei și respectiv Suediei. Pe urmă, sigur, au existat și alte demersuri, nu pot să spun că doar ale noastre au contat, dar mi s-a confirmat ulterior că și demersurile noastre au avut un rol important și cred că a contat și acest sprijin pe care l-am acordat la acel moment. Deci, demersurile noastre vor continua.
Realizator: Deci noi trebuie să interpretăm această absență a Olandei din această comisie de evaluare, de misiune de evaluare ca pe un lucru pozitiv, înțeleg.
Bogdan Aurescu: Eu îmi aduc aminte foarte bine momentul din 2011, când domnul Președinte Băsescu, la momentul respectiv, a luat această decizie, care atunci apărea ca o încercare legitimă din partea României. Dar tot atunci, îmi aduc aminte, cred că era prin toamna lui 2011, și de o reacție a ministrului migrației din Olanda, care spunea că tocmai faptul că România a încercat să blocheze camioanele cu flori prin controale mai amănunțite reprezintă un argument suplimentar pentru a nu fi luată decizia de aderare a României la Spațiul Schengen.
Bogdan Aurescu: Deci, din păcate, cel puțin la momentul respectiv, acea măsură nu a dat rezultate, ceea ce se arată și prin faptul că nu am ajuns încă membri în Spațiul Schengen. Acum, în ce privește exporturile de grâne ucrainene prin România, domnul Președinte Iohannis a arătat foarte clar că este exclusă o astfel de măsură. Dar vreau să explic și faptul că, dintr-o altă perspectivă, efortul pe care România l-a depus în sprijinul Ucrainei, care a fost un efort foarte complex, multidimensional, cu aspecte care au fost foarte vizibile, cu aspecte care au fost sau sunt deocamdată mai puțin vizibile, a fost un efort care a crescut foarte mult prestigiul României la nivel internațional. Şi nu mă refer doar la spațiul european, mă refer în general, la nivel global. Foarte multe state au apreciat efortul pe care l-a făcut România în sprijinul Ucrainei, ceea ce ne-a crescut foarte mult profilul. Faptul că România a reușit să facă să se tranziteze prin țara noastră peste 5,2 milioane de tone de cereale ucrainene, peste 5,5 milioane de tone de alte produse ale Ucrainei este, de fapt, o măsură pe care noi am luat-o și am implementat-o cu foarte multe eforturi administrative și logistice - pe de-o parte pentru a susține economia Ucrainei, deci pentru a da posibilitatea ca efortul de război al Ucrainei să fie finanțat, pe de altă parte, în ceea ce privește cerealele, pentru a susține statele din ceea ce numim acum „sudul global”, state africane, state din Orientul Mijlociu, foarte afectate de criza alimentară care a fost provocată de Federația Rusă. Deci, un efort de a ajuta să nu existe o criză alimentară globală. Și din punctul acesta de vedere, efortul nostru pot să spun că a contribuit într-un mod destul de serios inclusiv la argumentația pentru intrarea în Spațiul Schengen. Este un efort care va trebui să continue în perioada următoare, pentru că, după cum vedem, acel acord care a fost mediat de ONU și de Turcia cu privire la folosirea porturilor ucrainene pentru exporturile de cereale și care a fost încheiat doar pe patru luni este posibil ca, din cauza opoziției Rusiei, să nu mai continue. De altfel, și după încheierea acestui acord, cererea de tranzit prin România a acestor produse ucrainene cu destinație globală a crescut. Noi am reușit la un moment dat, mă raportez la momentul sfârșitului lunii septembrie, când aveam datele cumva complete, să exportăm prin România peste 60% din totalul de cereale ucrainene care au fost exportate în această perioadă de țara vecină. Deci o astfel de blocare a acestor grâne ucrainene probabil că ar mulțumi Rusia, dar în niciun caz nu ar ajuta comunitatea internațională, și cred că trebuie să continuăm acest efort al nostru.
Eu sunt convins că aceste propuneri au fost făcute cu foarte multă bună credință. Dar în același timp trebuie să ne uităm la toate componentele, la toate consecințele, la toate efectele pe care o măsură sau alta, nu mă refer aici la una sau alta dintre propuneri, pot să le aibă.
După cum spuneam, există un plan tehnic și un plan politic, iar domnul Președinte Iohannis a explicat foarte bine la conferința de presă de după întâlnirea cu premierul Rutte, la Cincu, săptămâna trecută, cum funcționează relația dintre cele două planuri. Pe planul tehnic, sigur, noi ne-am îndeplinit toate cerințele, îndeplinim toate criteriile pentru aderare, omologate deja formal la nivelul anului 2011. Pentru că au existat evoluţii în acquis-ul Schengen, pe care și noi ni le-am însuşit şi le-am aplicat, am considerat că este nevoie de această misiune de evaluare voluntară ca să măsoare - ceea ce noi știm deja - faptul că îndeplinim și toate aceste criterii noi. Noi am fost implicați și în reforma Spațiului Schengen care se discută deja la nivel european de anul trecut, deci cam de un an și jumătate. Acesta este un plan și, evident, aceste elemente tehnice trebuie să fie consemnate și să joace un rol în ceea ce va fi mai departe decizia politică. Iar planul politic înseamnă o decizie la nivelul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, de către miniştrii de interne din statele membre, care susţin practic această decizie. Iar faptul că există un vot politic nu înseamnă neapărat că există un vot negativ. Noi, în momentul acesta, putem spune că ne bucurăm de o susţinere cvasi-unanimă din punct de vedere politic la nivelul UE şi vom continua demersurile pentru a convinge şi alte state, cum este Olanda, de exemplu, care mai au unele reţineri şi nu au luat încă, repet, o decizie. Dar al doilea lucru pe care vreau să-l spun aici: cred că este foarte important - nu trebuie să ne autodefinim termene-limită. (...) Dar, aşa cum şi Preşedintele a spus-o de foarte multe ori, şi a spus-o şi la vizita premierului Rutte, am spus-o şi eu de foarte multe ori: nu dau niciodată termenele-limită pe astfel de dosare delicate până când nu există certitudinea că decizia va fi una pozitivă. Eu am asistat la momentul 2011, eram în MAE şi am văzut că şi atunci a existat o aşteptare, a fost creată, a fost, dacă vreţi, ridicată foarte mult, după care a existat acea opoziţie nu doar din partea Olandei la momentul respectiv, dar şi a Franţei şi a altor state şi a existat, evident, şi o dezamăgire foarte puternică. Prin urmare, ceea ce este important este să ajungem la respectivul obiectiv, chiar dacă, să spunem, timpul este ceva mai îndelungat. Dar, într-adevăr, în momentul de faţă putem spune că există şanse bune, poate mai bune decât în alt moment, ca să ajungem la acest obiectiv mai repede, poate chiar până la finalul anului, dar încă o dată, nu cred că este deloc oportun să dăm termene care s-ar putea întoarce împotriva intereselor noastre.
