Facturile uriașe la gaze și electricitate se regăsesc în fiecare produs de pe raft: în pâinea făcută cu făină obținută din grâu fertilizat cu îngrășăminte scumpe, în legumele irigate cu pompe alimentate cu energie la prețuri mari sau în carnea păstrată în depozite frigorifice cu un consum uriaș de curent. În final, ceea ce România plătește la importuri pleacă din buzunarul fiecărui consumator.
”Datele INS arată că între ianuarie și mai 2025 România a importat aproape 14,5 TWh de gaze naturale. Pentru această cantitate, noi toți am plătit aproape 633 de milioane de euro. Bulgaria este principalul furnizor de gaze naturale pentru România: de la vecinii din sud am importat 13,5 TWh și am trimis în schimb 583 de milioane de euro. O altă țară din care România a importat o cantitate mare de gaze naturale este Ungaria. De la vecinii unguri am adus 1 TWh de gaze naturale, pentru care am plătit puțin peste 50 de milioane de euro.”, a spus, la Agrojurnal de la Digi 24, Cristi Șelaru, consilier la Institutul Național de Statistică.
Dacă ritmul se menține ca în primele cinci luni, România ar putea plăti până la finalul anului 1,5 miliarde de euro numai pe gazele naturale importate. Asta înseamnă implicit costuri mai mari pentru toate produsele agroalimentare.
”La energie electrică stăm și mai prost decât la gaze naturale. România a cumpărat aproape 8 milioane de MWh de electricitate, pentru care a plătit aproape 900 de milioane de euro. Ungaria este principala furnizoare de electricitate pentru România: am importat 4 milioane de MWh și am plătit peste 445 de milioane de euro. Pe locul doi se află Bulgaria, de unde am importat aproape 2,5 milioane de MWh, pentru care am plătit peste 277 de milioane de euro. Din Serbia, România a importat 1,2 milioane de MWh, achitând 150 de milioane de euro. Pe locul patru se află, culmea, Republica Moldova, de unde am cumpărat energie de peste 7 milioane de euro. Tot din est, dar de această dată din Ucraina, România a importat o cantitate apropiată, peste 70.000 MWh, plătind puțin peste 6 milioane de euro.”, a precizat Cristi Șelaru la emisiunea realizată de Andreea Stroe.
În ceea ce privește energia electrică, anomaliile sunt și mai mari, după cum recunoaște chiar ministrul de resort.
”România și-a asumat prin PNRR, prin țintele de decarbonizare, unele dintre cele mai ambițioase obiective din Uniunea Europeană, angajându-se să elimine exploatarea cărbunelui și utilizarea centralelor pe cărbune până la finalul lui 2025. Prin comparație, Polonia și Germania și-au stabilit ca termen 2039, respectiv 2049. Această decizie a determinat România să închidă mai bine de jumătate din capacitățile de producție a energiei de bază, ceea ce a transformat țara noastră din exportator net de energie, cu un mix echilibrat, în importator net, mai ales în perioadele de vârf de consum, între orele 18:00–22:00, când prețurile pe bursă, pe PZU, pot fi de 500, 700 sau chiar 1.000 de ori mai mari decât prețul la care România vinde energie în timpul zilei, când producția solară este abundentă și în Bulgaria, și în România, și în Moldova, și în Ungaria, și în Austria.”, a declarat Bogdan Ivan.
Dacă se păstrează tendința importurilor de energie electrică din primele cinci luni, România ar putea ajunge să plătească cel puțin 2,1 miliarde de euro pentru electricitatea importată.
Curentul scump înseamnă și prețuri mai mari la lapte, carne, fructe și legume, adică la aproape tot ceea ce punem în farfurie.
”În total, numai în primele cinci luni ale acestui an, România a plătit 1,5 miliarde de euro pe energie electrică și gaze naturale – o sumă uriașă raportat la situația economică a țării.
România cumpără gaze și electricitate de la vecini, paradoxal chiar din țări ca Republica Moldova și Ucraina, unde, în același timp, exportă masiv energie.”, a adăugat Cristi Șelaru la Agrojurnal.
„Vă mulțumim, domnule premier, pentru că ne ajutați în procesul nostru de a deveni independenți energetic. Luăm din România peste 50% din energia electrică, la prețuri avantajoase, și construim împreună linii de interconexiune vitale pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.”, spunea, pe 23 august, Dorin Recen, premierul Moldovei, la o întâlnire cu premierul României, Ilie Bolojan.
Astfel, România ar putea ajunge să plătească pentru importurile de gaze naturale și energie electrică, în anul 2025, peste 3,6 miliarde de euro.
Comentează