Președintele Nicușor Dan a făcut o declarație care a stârnit nedumerire în mediul juridic, sugerând că, dacă instanța va suspenda decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș la Curtea Constituțională, Administrația Prezidențială ar „numi un judecător” care să intre în complet și să se pronunțe inclusiv pe legea pensiilor magistraților.
„Bineînțeles că un judecător se va pronunța. Dacă se va întâmpla să suspende decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător, care va intra în complet și se va pronunța pe legea pensiilor magistraților...”, a declarat președintele, marți seara, la Paris.
Declarația vine în plină desfășurare a procesului de la Curtea de Apel București în care se cere suspendarea decretului de numire a lui Dragoș la CCR, dosar în pronunțarea a fost fixată chiar în ziua în care CCR are termen într-un dosar cu miză majoră privind pensiile magistraților.
Pronunțarea, fix în ziua termenului CCR
La termenul din 5 ianuarie, Curtea de Apel București a respins excepția tardivității și a rămas în pronunțare, însă a amânat decizia pentru 16 ianuarie, la ora 9:00, aceeași zi în care Curtea Constituțională este așteptată să dezbată dosarul legat de pensiile magistraților.
În proces, reclamanta este avocata Silvia Uscov, care contestă numirea lui Dacian Cosmin Dragoș invocând condiția constituțională a vechimii de cel puțin 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, susținând că această condiție nu ar fi îndeplinită.
Potrivit informațiilor din ședința de judecată, președintele a fost reprezentat de consilierul prezidențial Cosmin Soare-Filatov, care a depus și o cerere de recuzare, pe fondul disputelor procedurale dintr-un dosar urmărit cu atenție tocmai din cauza impactului pe componența CCR.
De ce „numim alt judecător” nu se leagă juridic
Din punct de vedere juridic, problema este că suspendarea în contencios administrativ nu „desființează” actul, ci îi oprește temporar efectele, până la judecarea pe fond a cererii de anulare, iar hotărârea de suspendare este executorie, putând fi atacată cu recurs în termen scurt.
În acest cadru, ideea că președintele ar putea numi imediat „un alt judecător” ridică o dificultate majoră. Constituția fixează CCR la nouă judecători și nu prevede mecanism de „interimat” sau „supleant”, iar o suspendare a decretului nu este, prin ea însăși, o cauză de încetare a mandatului care să creeze un loc vacant.
Legea 47/1992 reglementează înlocuirea unui judecător în principal după încetarea mandatului înainte de termen, inclusiv prin demisie, caz în care președintele CCR declanșează procedura de numire a unui nou judecător pentru restul mandatului, însă suspendarea decretului nu echivalează automat cu o demisie și nici nu „eliberează” postul în sensul legii.
Încurcături posibile și efectul „bumerang”
Dacă, totuși, ar exista o încercare de numire rapidă pe același loc în timp ce litigiul de anulare încă se judecă, s-ar crea o situație explozivă, în care am avea doi pretendenți la același mandat, cu riscul ca noul decret să fie atacat imediat și să se ajungă la un conflict instituțional despre cine este judecător constituțional „în drept” și cine este „în fapt”.
Problema devine și mai evidentă dacă ÎCCJ respinge în final anularea decretului, atunci Dacian Dragoș ar avea un titlu valid care își recâștigă pe deplin efectele, iar „înlocuitorul” numit între timp ar rămâne fără o bază clară, ceea ce ar arunca CCR într-o dispută de legitimitate și ar deschide discuții despre vulnerabilizarea deciziilor luate în perioada confuziei.
Singura interpretare care ar face afirmația președintelui cât de cât compatibilă cu litera Legii 47/1992 ar fi ca Dragoș să demisioneze voluntar după o eventuală suspendare, ceea ce ar crea o vacanță reală a postului, însă președintele nu poate „obliga” un judecător CCR să demisioneze, iar un asemenea gest ar depinde exclusiv de voința celui numit.
Comentează