VIDEO Descoperire EXCEPȚIONALĂ făcută în România de arheologi: un mormânt preistoric a fost găsit în centrul unui oraș de top; obiectele avute de omul mort

Arheologii clujeni  Oana Toda, Monica Gui, Marisa Tivadar, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, au descoperit un mormânt neolitic chiar în centrul Clujului. Mormântul are un inventar surprinzător de bogat. Pe lângă vase ceramice și o lamă de obsidian, persoana decedată era împodobită cu numeroase mărgele și la gât, brațe și genunchi. În plus, purta câte două brățări pe brațe, o bentiță cu „năsturei”/bumbi pe cap și un brâu din 4-5 șiraguri de mărgele.

„Că tot am văzut că vă plac nespus descoperirile, iar MNIT a avut, în ultima vreme, o perioadă prolifică din acest punct de vedere, avem bucuria de a împărtăși cu voi încă o descoperire absolut senzațională și total neașteptată: un mormânt neolitic bogat chiar în centrul Clujului.

În ultimele luni, în timpul lucrărilor de amenajare a uneia dintre pivnițele Palatelor Statusului Romano-catolic din centrul Clujului, au apărut mai multe vestigii romane. Așa a început totul.

De curând, o echipă de arheologi de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a finalizat cercetarea arheologică preventivă din subsolul acestei clădiri, construită între 1898-1902.

S-a constat că, într-una din încăperile subsolului actual, există urmele unei construcții romane subterane, cel mai probabil tot o pivniță, care a excavat parțial și straturile preistorice.

Golirea pivniței romane a favorizat și cercetarea vestigiilor mai timpurii pe suprafața întregii secțiuni arheologice și nu doar efectuarea unui mic sondaj de mare adâncime, practică arheologică frecventă, datorată adâncimii considerabile la care apar descoperirile preistorice din centrul Clujului (5-6 m față de nivelul actual al solului!).

Astfel, săpătura a oferit arheologilor rara șansă de a identifica o parte dintr-o groapă săpată în stratul geologic, plină cu vase ceramice. Aceasta s-a dovedit a fi un mormânt preistoric.

Inițial, a fost surprins doar un capăt de-al său, în care au apărut falangele picioarelor și ofranda de vase. Chiar și așa, descoperirea se anunța a fi deosebită, gleznele scheletului părând a fi înfășurate în șiraguri formate din sute de mărgele de mici dimensiuni.

Datorită adâncimii, din considerente de siguranță și logistică a săpăturii, descoperirea întregului mormânt s-a făcut în două etape.

Doar după consolidarea pereților, beneficiind de întreg sprijinul executantului lucrărilor de reabilitare a clădirii, s-a putut excava integral mormântul. Așteptarea și condițiile grele de lucru, la 3 m adâncime față de nivelul pivniței actuale și 6 m față de stradă, printre popii de susținere a malurilor, într-un pământ noroios, au fost răsplătite.

Mormântul are un inventar surprinzător de bogat. Pe lângă vase ceramice și o lamă de obsidian, persoana decedată era împodobită cu numeroase mărgele și la gât, brațe și genunchi. În plus, purta câte două brățări pe brațe, o bentiță cu „năsturei”/bumbi pe cap și un brâu din 4-5 șiraguri de mărgele.

Toate podoabele par a fi confecționate din scoica Spondylus, cu excepția unui inel de os găsit pe deget. La o evaluare preliminară a materialelor arheologice, se poate spune că mormântul datează din perioada neolitică (circa 5000 a. Chr.). Doar 2-3 morminte din acest interval cronologic mai sunt cunoscute în zona centrală a orașului, dar, în general, au fost distruse în momentul descoperirii, iar inventarul funerar era mult mai sărăcăcios. Astfel, descoperirea de față este una de excepție.

În continuare, mormântul urmează să fie cercetat și prelucrat de specialiști în epoca respectivă, scheletul analizat antropologic pentru a-i determina sexul și vârsta și se va încerca de asemenea datarea cu C14”, au declarat reprezentanții Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Vezi și: Un doctorand a descoperit într-o colecție privată poezii şi scrisori ale autorului Edward Lear .