Premium
Mass-media trebuie să continue să existe, iar acest lucru este o provocare, în prezent, în România, a declarat, joi, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristina Lupu, potrivit Agerpres.
Ea a participat la conferinţa "Rolul mass-media în super anul electoral 2024", organizată de Ambasada Germaniei la Bucureşti în colaborare cu Deutsche Welle.
"Dacă ne uităm, ieri s-a închis ediţia de print a unei publicaţii (GSP - n.r.), de pe o zi pe alta, iar directorul editorial a fost anunţat că trebuie să se concentreze pe publicaţia flagship Libertatea. E o decizie de business, putem să înţelegem (...) Ce s-a întâmplat acum în cazul acesta se întâmplă foarte des în presa locală, iar pe acei jurnalişti nu-i vedem. Momentele în care patronatul intră cu picioarele în editorialul local sunt foarte multe şi foarte dese", a spus Lupu.
Ea a mărturisit că în aceste ultime cazuri "reacţia publică este foarte mică".
Vorbind despre finanţarea mass-media din România, Lupu s-a referit la un studiu recent, arătând că în perioada ianuarie-septembrie 2023 "sunt aproape 18 milioane de euro, bani care vin de la partidele politice, netransparent, în presă". "Despre banii ăştia nu ştim aproape nimic", a completat Cristina Lupu.
Astfel, a arătat directoarea executivă a CJI, de foarte multe ori presa este folosită ca "vehicul de cumpărare sau de influenţare a opiniei publice la nivel local".
O soluţie ar fi publicarea de informaţii corecte, verificate, materiale explicative, mai puţine ştiri fără context. Pentru aceasta, este nevoie de timp şi "o bătălie cu autorităţile, inclusiv să-i dai în judecată, ca să îţi dea informaţii minimale", a arătat ea.
Cristina Lupu a vorbit de problemele cu care se confruntă jurnaliştii români, una fiind refuzul politicienilor de a răspunde la întrebări. În acest context, "locul acela este ocupat de oameni care ţipă mai tare" şi "asta se va simţi în modul în care alegătorii se vor raporta la ei în alegeri".
Redactorul - şef al revistei Historia, Ion M. Ioniţă, a vorbit de situaţia actuală. "Ce se întâmplă în societăţile noastre, oricât de riscantă ar fi această comparaţie, aş compara cu anii '30 ai secolului trecut, în care democraţia în Europa a fost supusă unui atac atât de devastator, încât ţări după ţări au căzut în dictaturi fasciste sau naziste şi s-a ajuns la al Doilea Război Mondial", a arătat el.
În prezent, a spus jurnalistul, există presiuni ale extremiştilor "nemaivăzute de la căderea Zidului Berlinului".
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, a amintit că în România vor fi patru tururi de alegeri diferite. "Rolul şi responsabilitatea mass media este de a apăra democraţia şi într-un asemenea electoral este cu atât mai important", a arătat diplomatul şi a subliniat că mass media poate să-şi ducă la îndeplinire menirea doar dacă este credibilă şi transparentă şi "în aceste vremuri este mult mai dificil".
El a vorbit şi de egalitatea de gen şi de eforturile de a aduce femeile aproape de politică.
"Există eforturi şi în România de a introduce cote şi de a impulsiona accesul mai mărit al femeilor, iar noi, în cadrul Ministerului Federal de Externe, ne angajăm pentru o politică feministă în politica externă, încercăm să mărim numărul femeilor în funcţii de conducere şi în politică şi aici consider că mass-media au un rol important", a arătat Gebauer, potrivit traducerii.
