"Putere şi Securitate Naţională în Era Marii Transformări"
Discurs al Secretarului General Adjunct al NATO, Mircea Geoană,
Academia Forţelor Terestre din Sibiu
- România, 30 iunie 2023 -
Cele mai importante fragmente:
"O întrebare se pune firesc: care este puterea "corpului politic" numit statul român şi cât de pregătiţi sunt acesta şi societatea românească să facă faţă celei mai mari transformări din istoria umanităţii? Am putea numi perioada în care trăim şi vei trăi, tinerii mei prieteni, "Era Marii Transformări".
Acum exact o săptămână, la Oradea, am prezentat câteva idei despre ingredientele indispensabile pentru ca România să devină o naţiune de succes în aceste vremuri de mare inflexiune.
Despre nevoia unei viziuni unificatoare despre viitor. De o clasa politică şi de instituţii politice şi economice de calitate. De o economie performantă, inovatoare şi sustenabilă. De un sistem de educaţie care să pregătească tinerii pentru meseriile viitorului. De sănătatea fizică şi morală a naţiunii.
De un nou model economic, care să crească nivelul de trai al fiecărui român. În care oamenii să nu mai fie nevoiţi să trăiască de multe ori de pe o lună pe alta.
Şi de nevoia unei gândiri independente, deasupra intereselor înguste ale politicienilor. Într-o largă coaliţie cu elitele locale, intelectuale şi profesioniste ale naţiunii, din toată ţara şi din vasta diasporă românească.
O gândire independentă care să muncească la transformarea statului, a politicului, a funcţiunii publice nu ca obiectiv în sine, ci pentru a face posibile lucrurile decente pe care şi le doresc toţi tinerii din România şi din toate ţările civilizate românii: locuri de muncă pentru cei tineri, care să nu mai plece în număr atât de mare din ţară, să prefere să rămână acasă, în familie; şcoli şi profesori la fel de buni ca aici, în Sibiu; spitale şi medici care să poată să opereze în toate comunităţile acestei ţări, de infrastructură, de mediu curat şi şanse egale pentru fiecare copil al acestei ţări, indiferent că mediul social sau geografia în care se naşte."
***
"Nu există ţară de succes în istoria umanităţii care să nu fi avut un sistem de educaţie performant. Cărţile de istorie ne indică cu precizie că cei care au investit în educaţie sistematic, tenace, generaţie după generaţie au fost naţiunile care au putut să se autodepăşească. Să iasă din capcana veniturilor mijlocii. Să facă saltul în grupul îngust şi greu de accesat al naţiunilor dezvoltate şi prospere ale lumii.
România nu face excepţie. Nicio ţară nu se poate dezvolta pe termen lung dacă nu are la fundaţia sa un sistem de educaţie performant, echitabil, dacă nu investim în oamenii noştri de-a lungul întregii vieţi, de când se naşte până când Dumnezeu îl trimite într-o altă destinaţie.
Cifrele din România cu privire la Evaluarea Naţională sunt suficient de dure. Sper să reprezinte un semnal de alarmă pentru noi toţi."
***
"Primele 12 mari oraşe ale României contribuie cu 80% la PIB-ul naţional. 20% restul. Acest dezechilibru de şansă şi de oportunitate pentru toţi cetăţenii României, pentru toată geografia acestei frumoase ţări, este o obligaţie şi o responsabilitate, pe care cu toţii o avem de dus la bun sfârşit.
Vechiul "consens de la Washington" a fost înlocuit de un alt consens, tot de la Washington, pe care preşedintele Biden l-a enunţat acum câteva săptămâni, în care statul îşi reasuma rolul explicit de a investi în economie, de a modifica voluntarist modelul economic şi social.
Aceasta schimbare de paradigmă trebuie să ne găsească pe toţi pregătiţi. Statul trebuie să aibă capacitatea şi instrumentele să poată să îşi facă datoria. Puterea unui stat reinventat, a rolului statului în economie şi în societate şi în securitatea naţională."
***
"Peste câteva zile, la Vilnius, liderii NATO vor decide cea mai importantă transformare a planificării militare, a structurii de forţe, atitudine, comandamente în NATO în ultimii 40 de ani. Mai multe forţe mai bine pregătite, mai bine echipate, capabile să acţioneze decisiv în orice domeniu operaţional, indiferent de direcţia şi natura ameninţărilor care vizează teritoriul şi populaţia de 1 miliard de cetăţeni ai Alianţei Nord- Atlantice.
Este o schimbare de profunzime strategică, cu consecinţe operaţionale şi politice importante".
***
"Rezilienţa instituţiilor, economiei şi a întregii societăţi va fi în continuare pusă la încercare. În America, în Europa şi SUA, ca şi la noi acasă, în România, se alocă sume importante pentru reindustrializarea, securitatea tehnologică şi modificarea economiei.
Un loc aparte îl va avea şi baza industrială. Industria de apărare din ţările NATO. Producţia militară va creşte. Liderii noştri vor adopta o decizie de 2% din PIB. Este minimul de investiţie pe care ţările NATO trebuie să-l facă în Apărare. Aceasta înseamnă că vom avea în faţă o perioadă de transformare şi de resurse suplimentare pentru apărare şi înzestrare. Vom avea, de asemenea, o perioadă de tranziţie accelerată de la echipamentele sovietice la era echipamentelor NATO, nu doar în Ucraina, ci peste tot în alianţa noastră. Este o şansă unică pentru renaşterea industriei de apărare din România. Resurse importante pot fi dirijate de către guverne şi de către sectorul privat, de către fondurile de investiţii, de către fondurile de cercetare, dezvoltare, inovare.
***
"Cred că va trebui să reinventăm un sistem pe scară mare de voluntariat în România. Cred că este utilă ideea de a avea în condiţii motivante, moderne şi extrem de flexibile, un sistem de rezervişti care să asigure resursa umană pentru armată, să fie pregătită pentru astfel de şocuri sistemice. Pe scurt: educarea naţiunii în spiritul serviciului civic.
***
Cred că ambiţia natural a României este de a deveni o putere economică şi militară multiregională, jucând şi în zona extinsă a Mării Negre, în centrul Europei, jucând şi în Balcani, jucând şi în Orientul Mijlociu extins. Geografia, avantajul strategic al României, ne cheamă să jucăm multidimensional.
La NATO gândim multidimensional, 360 de grade. România are şi ea o geografie de 360 de grade. Este o punte naturală cu noul flanc din NATO pe axa Nord-Sud. Proiecte de forţă militară şi de intelligence fac casă bună cu o economie competitivă. Cred că putem să avem mai multe companii româneşti care să devină, nu doar campioni naţionali, ci campioni regionali.
România este activă şi ca o locomotivă a integrării tuturor vecinilor noştri în structurile euroatlantice, începând cu Republica Moldova, Ucraina, Moldova, Georgia, Balcanii. România are nevoie ca de aer să aibă toţi vecinii săi în acelaşi context geopolitic şi economic. Dintr-o ţară de la periferia, de la extrema orientală a Europei, vom deveni o ţară în inima şi în centrul Europei. Alături de Turcia, Polonia şi Ucraina, România este şi va trebui să devină una din cele mai importante forţe militare ale acestei regiuni, ale NATO şi ale Uniunii Europene."
***
"Ce văd aici este la nivelul celor mai bune universităţi din lumea asta, fără niciun fel de exagerare. Recuperăm. Vă spune asta Mircea Geoană, primul Secretar General Adjunct al NATO din România şi primul din ţările nou venite în NATO. Aş vrea să vedeţi exemplul meu personal ca o încurajare de a elimina din sufletul vostru, din minţile voastre, din ceea ce poate am învăţat de-a lungul istoriei, orice complex de inferioritate sau de provincialism. Suntem la fel de buni ca cei mai buni din lumea asta, daca ne facem treaba. Învăţăm şi suntem oameni. Oameni serioşi.
Eu îi văd la NATO cei pe care-i recrutăm din România, români incredibil de buni. E incredibil câţi pot câştiga concursurile de angajare. Deci, sfatul meu, ca om care am văzut multe, a cărui viaţă a fost şi sus şi jos: mai vin în viaţă şi momente mai grele - să ştiţi că nu am avut tot timpul fericire şi voioşie -, aveţi încredere! Aveţi încredere în faptul că reprezentaţi o ţară important! Lăsaţi la uşă orice complex de inferioritate!
Încredere şi foarte mult patriotism."
Discursul integral:
Domnule rector, Comandant al Academiei Forţelor Terestre, Ghiţă Bîrsan,
Domnule rector al Universităţii Lucian Blaga, Sorin Radu,
Domnule preşedinte al Senatului Universităţii Lucian Blaga, Ioan Bondrea,
Domnul General Iacob, [Comandant al Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est]
Domnule General Pop,
Stimaţi membri ai corpului profesoral,
Dragi studenţi şi cadeţi,
Bună ziua! Sunt onorat să fiu astăzi la Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu", din Sibiu. Un salut călduros studenţilor de la Universitatea Lucian Blaga. Două instituţii de elită ale sistemului de educaţie militară şi civilă ale României şi ale lumii euro-atlantice.
Cu o tradiţie de peste un secol, Academia Forţelor Terestre continuă să pregătească tinerii ofiţeri ai armatei române şi din multe ţări aliate şi partenere. Nicolae Bălcescu ar fi fost mândru să vadă instituţia ce-i poartă numele devenind un centru recunoscut de educaţie si leadership militar în NATO, precum West Point în Statele Unite sau Scoală Militară Specială de la Saint-Cyr. Cei mai buni studenţi ai acestei academii şi ai altor instituţii de educaţie militară românească ne fac cinste şi se pregătesc să slujească Patria şi Alianţa noastră.
Nicolae Bălcescu a fost un soldat, un revoluţionar şi un gânditor strategic şi militar. Atunci când studia în Franţa şi Italia, a publicat un eseu în care argumenta că "o armată puternică este esenţială pentru a asigura auto-determinarea naţională".
"Nu poate fi fericire fără libertate, nu poate fi libertate fără putere şi noi românii nu vom putea fi puternici până când nu ne vom uni cu toţii într-unul şi acelaşi corp politic", spunea Bălcescu. Generaţia sa a lăsat o marcă inconfundabilă asupra ideii naţionale, definind un standard înalt al patriotismului şi dând contur aspiraţiei naţionale şi europene a României.
O întrebare se pune firesc: Care este puterea "corpului politic" numit statul român şi cât de pregătite sunt acesta şi societatea românească să facă faţă celei mai mari transformări din istoria umanităţii? Ceea ce am putea numi perioada în care trăim şi vei trăi, tinerii mei prieteni, Era Marii Transformări.
Acum exact o săptămână, la Oradea, am prezentat câteva idei despre ingredientele indispensabile pentru ca România să devină o naţiune de succes în aceste vremuri de mare inflexiune.
Despre nevoia unei viziuni unificatoare despre viitor.
De o clasa politică şi de instituţii politice şi economice de calitate.
De o economie performantă, inovatoare şi sustenabilă.
De un sistem de educaţie care să pregătească tinerii pentru meseriile viitorului.
De sănătatea fizică şi morală a naţiunii.
De un nou model economic, care să crească nivelul de trai al fiecărui român. În care oamenii să nu mai fie nevoiţi să trăiască, de multe ori, de pe o lună pe alta.
Şi de nevoia unei gândiri independente, deasupra intereselor înguste ale politicienilor. Într-o largă coaliţie cu elitele locale, intelectuale şi profesioniste ale naţiunii, din toată ţara şi din vasta diasporă românească.
O gândire independentă care să muncească la transformarea statului, a politicului, a funcţiunii publice nu ca obiectiv în sine, ci pentru a face posibile lucrurile decente pe care şi le doresc toţi tinerii din România şi din toate ţările civilizate românii: locuri de muncă pentru cei tineri, care să nu mai plece în număr atât de mare din ţară, să prefere să rămână acasă, în familie, şcoli şi profesori la fel de buni ca aici, în Sibiu, spitale şi medici care să poată să opereze în toate comunităţile acestei ţări, infrastructură, mediu curat şi şanse egale pentru fiecare copil al acestei ţări, indiferent de mediul social sau geografia în care se naşte.
Şi mă bucur să văd că aici la Sibiu vin tineri din toată ţara, din toate mediile sociale şi că oferiţi prin educaţia de excepţie de aici o adevărată arhitectură a oportunităţilor pentru cei mai tineri dintre noi. Cei mai buni dintre noi se află acolo unde nu le oferim şansa să ajungă aici.
Într-o universitate este foarte potrivit să vorbim sincer despre educaţie. Nu există ţară de succes în istoria umanităţii care să nu fi avut un sistem de educaţie performant. Cărţile de istorie ne indică cu precizie că cei care au investit în educaţie sistematic, tenace, generaţie după generaţie au fost naţiunile care au putut să se autodepăşească. Să iasă din capcana veniturilor mijlocii. Să facă saltul în grupul îngust şi greu de accesat al naţiunilor dezvoltate şi prospere ale lumii.
România nu face excepţie. Nicio ţară nu se poate dezvolta pe termen lung dacă nu are la fundaţia sa un sistem de educaţie performant, echitabil, dacă nu investim în oamenii noştri de-a lungul întregii vieţi, de când se nasc până când Dumnezeu îi trimite într-o altă destinaţie.
Cifrele din România cu privire la Evaluarea Naţională sunt suficient de dure. Sper să reprezinte un semnal de alarmă pentru noi toţi.
Două cuvinte despre stat şi rolul său.
În urmă cu 30-40 de ani, pendulul ideologic s-a deplasat către ceea ce se numea atunci statul minimal şi mâna invizibilă a pieţei, ca principal factor de organizare a pieţelor şi a societăţii. Acea perioadă s-a încheiat.
Criza financiară, pandemia, războiul din Ucraina, inflaţia si competiţia geopolitică au readus nevoia intervenţiei guvernamentale masive.
Statele au devenit dintr-un element lateral şi stânjenitor factori indispensabili ai gestionării economiei, securităţii naţionale şi a contractului social.
Vechiul Consens de la Washington a fost înlocuit de un alt consens, tot de la Washington, pe care preşedintele Biden l-a enunţat acum câteva săptămâni, în care statul îşi reasumă rolul explicit de a investi în economie, de a modifica voluntarist modelul economic şi social.
Aceasta schimbare de paradigmă trebuie să ne găsească pe toţi pregătiţi. Statul trebuie să aibă capacitatea şi instrumentele să poată să îşi facă datoria. Puterea unui stat reinventat, a statului în economie şi în societate şi în securitatea naţională. Vorbim de ceva vreme după pandemie, de rezilienţă. Trebuie să fim absolut pregătiţi să ajutăm instituţiile publice, nu doar pe cele militare, ci transversal, pe toate serviciile publice esenţiale, ca acest lucru să poată să fie făcut în condiţii bune. Si problema pe care o văd este că aceste instituţii publice în România şi percepţia despre stat se lovesc de o neîncredere profundă a populaţiei noastre.
Singura instituţie publică care se bucură de respectul şi încrederea românilor este Armata Română. De aici trebuie început să reconstruim. Pentru voi, să asigurăm ce aveţi nevoie ca să puteţi să performaţi la nivelul de standard cel mai înalt pe care l-am văzut azi la Comandament, pe care l-am văzut azi la Academia Forţelor Terestre şi pe care, sunt convins, o să-l vedem după amiază şi la Cincu.
Armata şi autorităţile publice locale se bucură de un grad de încredere mai înalt în rândul publicului onest. Deci, a investi în Armată, în cariera militară, în dotare modernă, reprezintă mai mult decât o cerinţă de securitate naţională sau de obligaţii faţă de NATO, de care România se achită impecabil. Reprezintă punctul de sprijin pentru saltul istoric, pe care doar un stat modern îl poate realiza.
Si dacă vorbim de autorităţi locale, descentralizăm decizia de la Bucureşti către teritoriu, crescând eficacitatea alocării resurselor. Să investim mult mai mult în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării, în oraşele mici, în mediul rural, decât în oraşele mari ale României, care arată spectaculos, cum este şi cazul Sibiului. Primele 12 mari oraşe ale României contribuie cu 80% la PIB-ul naţional. 20% restul. Acest dezechilibru de şansă şi de oportunitate pentru toţi cetăţenii României, pentru toată geografia acestei frumoase ţări, este o obligaţie şi o responsabilitate, pe care cu toţii o avem de dus la bun sfârşit.
Meritocraţie, profesionalism, integritate, performanţă sunt elemente indispensabile ale unei administraţii publice şi ale unui stat. Performanţă, cultură şi etică în administraţia publică. Sunt indispensabile pentru recâştigarea încrederii cetăţenilor în statul român şi în destinul naţional. Pentru ca naţiunea să poată rezista şi progresa în vremuri de cumpănă are nevoie simultan atât de un stat puternic, dar şi de o economie performantă şi de o societate civilă vibrantă. Mă bucur să văd Academia cultivând spirit civic şi comunitar, valori atât de necesare liderilor, atât pe programe academice, cât şi vocaţionale.
Aşa cum NATO, cea mai de succes alianţă din istoria umanităţii, îşi trage forţa dintr-un set de valori şi interese comune, dintr-o capacitate organică de a inova permanent şi de a transforma un mediu atât de tumultos, şi succesul înseamnă să dezvolţi în permanenţă sistemul economic, afacerile, capacitatea de inovare şi să schimbi din mers modelele, pentru a putea continua să performezi la un nivel cât mai înalt.
După cum spunea şi Nicolae Bălcescu, în urmă cu peste o sută cincizeci de ani, o armată puternică este esenţială pentru a asigura supravieţuirea naţională. Armata română puternică este esenţială pentru statul român şi pentru alianţa noastră. Ce fel de armată? Pentru ce fel de misiuni? O întrebare pe care v-o puneţi cei tineri care vă pregătiţi de licenţă.
Peste câteva zile, la Vilnius, liderii NATO vor decide cea mai importantă transformare a planificării militare, a structurii de forţe, atitudine, comandamente în NATO în ultimii 40 de ani. Mai multe forţe mai bine pregătite, mai bine echipate, capabile să acţioneze decisiv în orice domeniu operaţional, indiferent de direcţia şi natura ameninţărilor care vizează teritoriul şi populaţia de 1 miliard de cetăţeni ai Alianţei Nord- Atlantice.
Voi vizita grupul multinaţional de la Cincu. Doresc şi aici să mulţumesc Franţei şi aliaţilor care participă în România la apărare şi descurajare pe flancul estic al NATO, celor care participă la Comandamentul multinaţional şi general, militarilor aliaţi care se află în plan bilateral sau în plan multilateral pe teritoriul nostru. Odată cu primirea Finlandei şi Suediei, în curând în NATO flancul estic al NATO va căpăta un contur mai robust şi mai omogen, de la Marea Baltică la Marea Neagră, de la Marea Barents la Marea Baltică, la Marea Neagră şi la Mediterană.
Este o schimbare de profunzime strategică, cu consecinţe operaţionale şi politice importante. Într-una din conversaţiile avute cu Comandantul suprem aliat, acesta m-a întrebat care este viziunea mea despre viitorul Armatei române. Fără ezitare, i-am răspuns: cu Armata română capabilă să se antreneze şi să lupte, dacă va fi nevoie, alături de americani şi de cei mai avansaţi aliaţi 5,10 ani, 20 de ani şi 30 de ani. Acesta este nivelul de ambiţie pe care trebuie să-l avem cu toţii pentru Armata română şi pentru armatele ţărilor mai nou venite în alianţa noastră, cu profesionişti de top, cu o carieră motivantă şi predictibilă, perfect înzestrată şi capabilă să atragă cei mai buni tineri şi tinere, cum sunt cei de aici, din acest amfiteatru, ca sistem de educaţie militară de ultimă generaţie.
Felicit conducerea Ministerului Apărării Naţionale, conducerea Academiei Forţelor Terestre pentru eforturile cu adevărat remarcabile pe care le-au depus. Suntem aici, la Sibiu - şi la Comandament, şi la Academie-, în locurile care ar face invidioase multe alte naţiuni mari. Societatea trebuie să răsplătească munca, militarii, activiştii în rezervă şi în retragere, veteranii noştri. Fără memorie şi respect nu ai cum să ai viitor şi perspectivă. Un loc în societate pentru Armata română, pentru cei care îmbrăţişează meseria militară.
Să o facă şi mai atractivă pentru a compensa scăderea dramatică de populaţie, care afectează baza noastră de recrutare. Unchiul meu din partea mamei a făcut liceul militar. Pe vremea aceea, liceele militare din România erau cel puţin la fel de bune ca liceele civile. Vreau ca acest lucru să se întâmple din nou.
Am vorbit puţin despre modelul economic care se schimbă din mers şi are un impact direct asupra securităţii naţionale şi asupra securităţii. Pe fondul competiţiei geopolitice şi tehnologice, un accent va fi pus nu doar pe securitatea în sens tradiţional, dar şi pe securitatea economică, pe toate declinările sale, în energie, în agricultură şi hrană, în noile tehnologii, în industrie, sănătate, infrastructuri critice şi în protecţia mediului. Asistăm, dragii mei prieteni, la o nouă definiţie a securităţii, din care securitatea militară este parte integrantă, pivotul unei noi definiţii de securitate care traversează toată societatea şi întreaga economie a acestei planete. Securitatea, libertatea şi prosperitatea unei naţiuni nu trebuie lăsate doar pe umerii militarilor noştri şi a structurilor de forţă ale statului român.
Rezilienţa instituţiilor, economiei şi a întregii societăţi va fi în continuare pusă la încercare. În America, în Europa şi SUA, ca şi la noi acasă, în România, se alocă sume importante pentru reindustrializarea, securitatea tehnologică şi modificarea economiei. Un loc aparte îl va avea şi baza industrială. Industria de apărare din ţările NATO. Producţia militară va creşte. Liderii noştri vor adopta o decizie de 2% din PIB. Este minimul de investiţie pe care ţările NATO trebuie să-l facă în Apărare. Aceasta înseamnă că vom avea în faţă o perioadă de transformare şi de resurse suplimentare pentru apărare şi înzestrare. Vom avea, de asemenea, o perioadă de tranziţie accelerată de la echipamentele sovietice la era echipamentelor NATO, nu doar în Ucraina, ci peste tot în alianţa noastră. Este o şansă unică pentru renaşterea industriei de apărare din România.
Resurse importante pot fi dirijate de către guverne şi de către sectorul privat, de către fondurile de investiţii, de către fondurile de cercetare, dezvoltare, inovare. M-am bucurat să văd elemente de cercetare - dezvoltare - inovare aplicate aici, la dumneavoastră, la Academie. Vă felicit pentru acest lucru. Nu mă refer doar la echipamente de natură militară, ci tot mai mult la tehnologii cu dublă întrebuinţare în domeniul civil şi militar. Inteligenţa artificială poate fi folosită simultan pentru scopuri de securitate naţională şi pentru scopuri civile. Tehnologia Quantum va deveni comercializabilă până la sfârşitul acestui deceniu. Hyper -accelerarea în economie va fi amplificată exponenţial de intersecţia între teoria cuantică şi ştiinţele vieţii şi biotehnologie, şi bioinginerie. Pentru aceasta am spus la început că asistăm la cea mai mare transformare din istoria umanităţii.
Vă încurajez pe cei care aveţi idei de business: Porniţi! Acasă, în America, în Israel, în Marea Britanie este plin de unicorni. Unicornii de mâine se vor număra în principal dintre cei care investesc imaginaţie în tehnologii cu dublă utilizare şi au organizat un ecosistem de inovare. Peste 100 de centre de testare şi acceleratoare de inovare din ţările NATO funcţionează prin DIANA, fondul de inovare al NATO, care investeşte în start-up-uri care au tehnologii cu dublă întrebuinţare promiţătoare. În timp ce aţi învăţat să deveniţi militari profesionişti, încercaţi să ă folosiţi talentul şi pentru a contribui la un sistem de inovare cât mai ambiţios.
Un ultim cuvânt despre a treia dimensiune a unei naţiuni de succes. Pentru un stat performant, o economie competitivă are nevoie de societate rezilientă şi o populaţie implicată civic. Manualul spune că rezistenţa societală a ţesutului civic este prima linie de apărare NATO.
Eu fac parte din generaţia care a prins armata. Am făcut la termen redus la Slatina, la artilerie. Nu erau condiţii grozave, dar am învăţat ce înseamnă serviciul public şi să trăieşti în condiţii mai grele. De aceea cred că va trebui să reinventăm un sistem pe scară mare de voluntariat în România. Cred că ideea de a avea în condiţii motivante, moderne şi extrem de flexibile. Pe scurt, educarea naţiunii în spiritul serviciului civic.
Câteva cuvinte despre protecţia mediului. Transilvania este ţara de dincolo de păduri. E nevoie de Regele Charles să vină să ne spună că trebuie să protejăm natura? Suntem obligaţi să o facem. Fiecare dintre noi.
Văzând cât de respectată şi influentă este România în NATO şi Uniunea Europeană, un cuvânt despre nivelul de ambiţie pe care cred că ţara noastră l-ar putea avea.
Cred că ambiţia naturală este de a deveni o putere economică şi militară multiregională, jucând şi în zona extinsă a Mării Negre, în centrul Europei, jucând şi în Balcani, jucând şi în Orientul Mijlociu extins. Geografia, avantajul strategic al României, ne cheamă să jucăm multidimensional.
La NATO gândim multidimensional, 360 de grade. România are şi ea o geografie de 360 de grade. Este o punte naturală cu noul flanc din NATO pe axa Nord-Sud. Proiectele de forţă militară şi de intelligence fac casă bună cu o economie competitivă. Cred că putem să avem mai multe companii româneşti care să devină, nu doar campioni naţionali, ci campioni regionali. România este activă şi ca o locomotivă a integrării tuturor vecinilor noştri în structurile euroatlantice, începând cu Republica Moldova, Ucraina, Moldova, Georgia, Balcanii de Vest. România are nevoie ca de aer să aibă toţi vecinii săi în acelaşi context geopolitic şi economic. Dintr-o ţară de la periferia, de la extrema orientală a Europei, vom deveni o ţară în inima şi în centrul Europei. Alături de Turcia, Polonia şi Ucraina, România este şi va trebui să devină una din cele mai importante forţe militare ale acestei regiuni, ale NATO şi ale Uniunii Europene. Forţa militară şi economică se potenţează reciproc. Poate că ceea ce vă spun pare un pic prea ambiţios, poate un pic prea romantic.
Dacă ne uităm la înaintaşii noştri, de fiecare dată când a existat un moment de convulsie geopolitică - şi traversăm unul exact în aceste momente-, elitele noastre tinere, liderii noştri politici, economici, militari au ştiut să fie la înălţimea acelui moment. Eu, când am văzut drapelul României ridicat la sediul NATO, ca Ministru de Externe şi încheind negocierile de aderare la UE, am zis că misiunea mea s-a încheiat. Pot să las şi altora locul să facă treabă, pentru că, până la urmă, rotaţia de generaţii este firească. Am crezut că pur şi simplu integrarea noastră euroatlantică ne va rezolva problemele noastre româneşti. M-am înşelat. Noua integrare euroatlantică reprezintă cel mai bun moment al istoriei naţionale. Niciodată România nu a avut securitatea naţională protejată, cum avem astăzi în NATO. Niciodată în istoria noastră. Este o fundaţie pe care o putem crea şi construi.
Ce văd aici este la nivelul celor mai bune universităţi din lumea asta, fără niciun fel de exagerare. Recuperăm. Vă spune asta Mircea Geoană, primul Secretar General Adjunct al NATO din România şi primul din ţările nou venite în NATO. Aş vrea să vedeţi exemplul meu personal ca o încurajare de a elimina din sufletul vostru, din minţile voastre, din ceea ce poate am învăţat de-a lungul istoriei, orice complex de inferioritate sau de provincialism. Suntem la fel de buni ca cei mai buni din lumea asta, dacă ne facem treaba. Învăţăm şi suntem oameni. Oameni serioşi. Eu văd la NATO cei pe care-i recrutăm din România, români incredibil de buni. E incredibil câţi pot câştiga concursurile de angajare. Deci, sfatul meu, ca om care am văzut multe, a cărui viaţă a fost şi sus şi jos: mai vin în viaţă şi momente mai grele - să ştiţi că nu am avut tot timpul fericire şi voioşie -, aveţi încredere! Aveţi încredere în faptul că reprezentaţi o ţară important! Lăsaţi la uşă orice complex de inferioritate!
Încredere şi foarte mult patriotism.
Patrie, onoare, datorie!”
Comentează