Dacă Adolf Hitler era renumit pentru faptul că era vegetarian, nici Nicolas Maduro nu se lasă mai prejos. Dictatorul Venezuelei a devenit celebru și grație pasiunii sale pentru sucurile verzi, celebrele smoothies recomandate de experții în sănătate.
Administraţia Trump a anunţat sâmbătă că liderul venezuelean Nicolás Maduro şi soţia sa, Cilia Flores, care au fost capturaţi şi aduşi la New York, vor fi judecaţi „cu toată severitatea justiţiei americane” în cadrul unui proces pentru trafic de droguri şi terorism.
Maduro era la putere din 2013 şi a câştigat un al treilea mandat în 2024, după alegeri controversate
În vârstă de 63 de ani, fost şofer de autobuz, el a condus ţara sud-americană cândva relativ prosperă către un colaps economic prelungit, provocând exodul a aproximativ 7,7 milioane de emigranţi. Venezuela, ţară membră OPEC, este guvernată de socialişti de un sfert de secol, de când fostul preşedinte Hugo Chavez, între timp decedat, a câştigat alegerile prezidenţiale în 1998.
Aproape 82% dintre venezueleni trăiesc în prezent în sărăcie, iar 53% în sărăcie extremă, neputând să-şi cumpere nici măcar produsele alimentare de bază, a declarat în februarie un raportor special al ONU.
Criticii din ţară şi din străinătate spun că Maduro este un dictator care a închis sau a persecutat oponenţii politici, blocând în mod repetat şi nedrept participarea candidaţilor opoziţiei la alegeri. Maduro neagă aceste acuzaţii. El a declarat că va instaura pacea şi o nouă perioadă de creştere economică, ceea ce înseamnă că economia nu va mai depinde de veniturile din petrol. Acum, însă, se află într-o închisoare din New York, iar de veniturile din petrol se va ocupa Donald Trump.
Anii de proastă gestionare, scăderea preţurilor petrolului şi sancţiunile SUA au afectat producţia de ţiţei din Venezuela, dar aproape 60% din veniturile ţării proveneau în continuare din petrol în 2024, potrivit cifrelor oficiale.
Cilita, adu-mi un suc verde. Am nevoie de el!
Maduro, căruia îi plăcea să bea sucuri verzi la evenimentele de campanie, invocând proprietăţile lor benefice pentru sănătate, este moştenitorul mentorului său, Hugo Chavez.
Un pasionat de salsa, cu talent teatral, îi numeşte adesea pe politicienii din opoziţie „demoni fascişti” şi „nume de familie”, acesta din urmă fiind o ironie la adresa originii lor presupus bogate. El a pus vina pe ei pentru creşterea numărului de pene de curent, acuzându-i de sabotarea reţelei electrice, şi a spus că se pregătesc să strige „lupul” în legătură cu fraudarea alegerilor din 2024.
În campanie, chipul lui Maduro apărea peste tot, pe afişe lipite pe stâlpii de iluminat, pe ziduri şi în reclame de-a lungul principalelor artere din Caracas, cu sloganuri care îndeamnau oamenii să voteze pentru el.
Însoţit frecvent în campania electorală de singurul său fiu, Nicolas Maduro Guerra, - şi el pus sub acuzare de SUA - Maduro a organizat mitinguri numeroase în campanie pentru a-şi mobiliza susţinătorii, iar băutura sa preferată ocupa uneori un loc central. Sucul verde este preparat din castraveţi, ţelină, ghimbir, mere verzi, lămâie verde şi spanac şi trebuie preparat cu un blender, a explicat Maduro la un moment dat la un miting. „Cilita, adu-mi un suc verde, am nevoie de el”, i-a spus Maduro soţiei sale, Cilia Flores. „Este o sursă de energie”, a adăugat el.
Cariera lui Maduro în politică
Maduro s-a născut într-o familie din clasa muncitoare pe 23 noiembrie 1962, fiind fiul unui lider sindical. A lucrat ca şofer de autobuz în perioada în care ofiţerul de armată Hugo Chavez a condus o tentativă eşuată de lovitură de stat în 1992.
Maduro a militat pentru eliberarea lui Chavez din închisoare şi a devenit un susţinător fervent al agendei sale de stânga. A câştigat un loc în legislativ după alegerea lui Chavez, în 1998.
A ajuns preşedinte al Adunării Naţionale şi apoi ministru de externe, călătorind în întreaga lume pentru a construi alianţe internaţionale prin programe de asistenţă finanţate din petrol.
Chavez l-a numit succesorul său ales, iar Maduro a fost ales preşedinte, cu un vot la limită, în 2013, după moartea lui Chavez.
Administraţia Maduro a condus însă un colaps economic spectaculos, caracterizat de hiperinflaţie şi penurie cronică. Guvernarea sa a devenit cunoscută pentru alegerile presupus a fi falsificate, pentru penuria de alimente şi încălcarea drepturilor omului, inclusiv reprimarea dură a protestelor din 2014 şi 2017.
Milioane de venezueleni au emigrat în străinătate
Guvernul său a fost supus unor sancţiuni agresive din partea SUA şi a altor puteri. În 2020, Washingtonul l-a pus sub acuzare pentru corupţie şi alte acuzaţii, care acum au fost reînnoite. Maduro a respins acuzaţiile.
El a depus jurământul pentru un al treilea mandat în ianuarie 2025, după alegerile din 2024, care au fost condamnate pe scară largă de observatorii internaţionali şi de opoziţie ca fiind frauduloase. Mii de oameni care au demonstrat împotriva declaraţiei de victorie a guvernului au fost închişi.
O misiune de anchetă a ONU a constatat luna trecută că Garda Naţională Bolivariană (GNB) a comis grave încălcări ale drepturilor omului şi crime împotriva umanităţii timp de mai bine de un deceniu, vizând oponenţii politici, adesea în impunitate.
Măsurile represive ale guvernului său au fost evidenţiate prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace din 2025 liderului opoziţiei Maria Corina Machado.
Comentează