DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

VIDEO Expertul OSCE pe libertăți religioase condamnă afirmațiile lui Ludovic Orban și Raed Arafat: 'Ai de-a face cu un atentat sau cu un gest de zgândărire'

Cătălin Raiu

Raed Arafat și Ludovic Orban au încălcat în mod flagrant libertatea religioasă a ortodocșilor! Este constatarea expertului OSCE pe libertate religioasă, Cătălin Raiu, care a explicat, la Antena 3, cum însuși premierul României a făcut o serie de declarații care au tensionat societatea și opinia publică.

”Vreau să mai observ şi vocabularul din ce în ce mai dur al autorităţilor la adresa vieţii religioase, în general. A fost o expresie care a făcut furori, cel puţin în social media, „virusul nu cunoaşte legi”, nu vreau să spun cine a spus-o, pentru că e uşor de identificat, dar într-un regim democratic, chiar şi atunci când efortul societăţii se îndreaptă către, cum e cazul acum, către o luptă comună împotriva virusului nu poţi să spui că totul se face dispreţuind legea, adică dispreţuind drepturile omului. E vorba de Raed Arafat, dacă e important numele, iar a doua intervenţie disproporţionată din partea autorităţilor şi mai recentă este cea a premierului Orban, care a spus că la Iaşi sunt foarte mulţi negaţionişti, deci oameni care nu cred că, nu ştiu, virusul este real şi puternic, or în momentul în care, cu autoritatea acestor funcţii vin şi pui mâna pe o comunitate religioasă şi asiguri nişte caracteristici pe care nu le-ai măsurat în prealabil, înseamnă că ai de-a face cu un atentat sau cu un gest de zgândărire a conştiinţei religioase din partea unor comunităţi şi atunci sigur că reacţiile sunt din ce în ce mai dure, tensiunile sunt crescânde.”, a precizat Cătălin Raiu.

Citește și: Rareș Bogdan, mesaj nemilos: ‘Ticăloșia, corupția, lenea, nepăsarea, incompetența trebuie combătute fără milă și sancționate aspru’

Expertul OSCE a vorbit și despre modul în care autoritățile au ratat ocazia de a pune la punct o legislație națională referitoare la libertatea religioasă, așa cum există în țările cu democrație întărită, dar și ocazia de a lega un dialog instituționalizat cu cultele.

”Dacă ne uităm la cronologia din acest an, cel puţin, sigur că evenimentele cauzate de pandemie şi restricţiile care au fost necesare pentru a lupta împotriva pandemiei au atins şi acest domeniu, al libertăţii religioase. Raportul OSCE publicat în luna iunie, început de iulie anul acesta, pune România între primele cinci ţări dintre statele membre OSCE, deci cele 57, cu cele mai dure restricţii la adresa libertăţii religioase şi o spune o organizaţie internaţională, n-o spunem noi. Acum dacă ne uităm strict în curtea noastră, o să vedem că România este printre singurele ţări, după ştirea mea e singura, care a restricţionat gesturi liturgice precise, amintiţi-vă de restricţionarea euharistiei în cazul cultului ortodox, amintiţi-vă, acum mai recent, în luna octombrie de suprareglementarea pelerinajelor de la Iaşi şi Bucureşti. Spun suprareglementare pentru că s-au adăugat reguli mai dure decât regulile sau restricţiile generale aplicate societăţii. Deci dacă ne uităm la cronologia asta, da, avem de-a face cu o agresiune la adresa libertăţii religioase.

Citește și: Ludovic Orban, mesaj îngrijorător pentru români: ‘Ne confruntăm cu o creştere a numărului de cazuri, nu o negăm’

Preşedintele Iohannis, Patriarhul Daniel au spus aproape simultan că e nevoie de dialog, da, de dialog, dar de dialog instituţionalizat. Dacă ar exista această platformă de dialog nu ne-am pune acum această întrebare, ci ne-am gândi să facem 1, 2, 3, 4 scenarii pentru Crăciun şi Bobotează, ca să ştim în funcţie de numărul de infectări care scenariu este cel mai predictibil, cel mai uşor de aplicat şi cel mai consonant cu realitatea. Asta a făcut spre exemplu Marea Britanie, care pare că a avut cea mai elegantă soluţie privind viaţa religioasă în pandemie. Guvernul n-a luat decizia de unul singur şi apoi să vină la televizor şi să anunţe restricţii, ci s-au pus la masă reprezentanţii Guvernului, ai cultelor şi experţii externi, au ieşit de acolo cu un text consensual, care din nou nu cuprinde gesturi liturgice particulare, ci le enunţă la modul general, rămâne statul în matricea de neutralitate religioasă pe care o impune şi Constituţia şi tratatele internaţionale, şi acest ghid pe care l-au scos de acolo se cheamă... - vedeţi accentul? Statul se îngrijeşte pentru ca lăcaşele de cult să fie folosite în siguranţă. Or, la noi se anunţă restricţii, restricţii, restricţii. Sigur că tensionează societatea, sigur că acum ne întrebăm cum va arăta Crăciunul şi cel mai probabil n-o să ştim cum va arăta decât, nu ştiu, cu o zi, două înainte.

Citește și: FOTO Clotilde Armand, destăinuire după prima zi de lucru la Primăria Sectorului 1: Am găsit un distrugător de hârtie și un baston de polițist local

Impresia mea, dacă-mi permiteţi, este că restricţiile au fost cel mai dur aplicate acelor categorii sociale despre care se credea că sunt tăcute. Gândiţi-vă că primii afectaţi au fost în realitate bolnavii de alte boli care nu au mai avut acces la sistemul de sănătate aşa cum aveau în mod tradiţional; apoi credincioşii, iar acum elevii. Sigur că închiderea şcolilor în Bucureşti, cel puţin din punctul meu de vedere este o decizie disproporţionată din nou. Scoţi elevii dintr-un mediu care este cât de cât dezinfectat, în care se păstrează distanţă, au purtat... deci fetiţa mea are şase ani şi poartă mască la şcoală, purta mască la şcoală opt ore pe zi. Şi îi trimiţi unde? Că după ce îi scoţi din şcoală nu mai ai control asupra lor. Uitaţi-vă că parcurile sunt pline de adolescenţi care ar fi putut sta la şcoală, în măsuri de relativă siguranţă, nu spune nimeni că pot fi perfecte şi aşa mai departe. Da, înseamnă că na, o să vedem cum o să arate sărbătorile de Crăciun cu o zi, două, trei înainte, dar repet, problema este... şi despre asta vorbesc standardele internaţionale – trebuie să existe predictibilitate atunci când restricţionezi drepturi şi libertăţi. Iar predictibilitatea nu e o chestie care se discută la telefon sau la televizor, e o chestie care este cuprinsă în lege. Or, România a fost prinsă de această pandemie fără un pachet legislativ care să ne arate cum se restrâng drepturile şi libertăţile în general, în cazul în care avem stare de urgenţă sau stare de alertă. Vă mai dau un singur excemplu: dacă România intră în stare de război mâine, noi cu toţii ştim de ce drepturi şi libertăţi sunt private. Statul are voie să-mi ia maşina, să-mi spună „am nevoie de ea pentru efortul de război”, iar eu sunt informat de asta şi pentru mine ca cetăţean este legitim ca statul să restricţioneze acest drept. La fel trebuie să facă statul şi atunci când are în faţă o pandemie, să aibă o legislaţie consensuală, predictibilă şi să explice modul în care sunt restricţionate drepturile şi libertăţile. Atunci avem şansa să avem o societate mai puţin fricţionată, cu mai puţine clivaje şi cu mai puţine apelative de genul „vită”.

Citește și: Gabriela Firea, un nou atac crunt la adresa Guvernului Orban: ‘Deschideți școlile! Testați copiii și profesorii! Izolați focarele! Aveți cu ce! V-am lasat stocuri, rezerve, spitale dotate, tot ce trebuie!’

Da, sigur că sunt raportate astfel de situaţii în aproape toate ţările. Acum, sigur că ţările în care educaţia cel puţin în domeniul drepturilor şi libertăţilor e precară şi România, hai să fim serioşi, face parte din această categorie, e nevoie de un efort sporit din partea Guvernului, să atragă atenţia că astfel de atacuri până la urmă la conştiinţa religioasă a persoanelor nu au decât rolul nociv. Gândiţi-vă că dacă, nu ştiu, agresezi verbal o femeie ţi se spune că eşti sexist, dacă agresezi cumva un musulman ţi se spune că eşti islamofob, un evreu antisemit, dar dacă agresezi cumva un credincios ortodox cum se spune că eşti? Ţi se spune că ai libertate de expresie. Mie mi se pare că aici suntem într-o situaţie care nu e deloc echilibrată şi atunci este rolul statului, sigur, şi rolul societăţii civile, în măsura în care este dotată cu argumente şi cu capacitatea de a le transmite, dar în primul rând e rolul statului să tragă societatea de urechi şi să-i pună în faţă modele pozitive şi ghiduri de bună practică.

Citește și: PER o nouă lovitură înainte de alegeri. Ce nume grele din lumea sportului s-au alăturat partidului

Păi, mie mi se pare că căutăm luminiţa în întuneric. Pentru că dacă ne gândim la sărbătorile de Crăciun sau de Bobotează, sărbătorile de la începutul şi sfârşitul anului, trebuie deja... noi ca ţară, cel puţin asta spun standardele internaţionale, să avem creată o platformă de dialog instituţionalizată între stat, culte, experţi externi şi chiar şi presă, pentru că presa, nu?, la rândul ei trebuie să explice oamenilor de ce anumite restricţii sunt utile pentru efortul comun de luptă împotriva pandemiei, nici nu poate fi exclusă. Or, la noi, în România, în mod tradiţional nu există acest dialog, repet, instituţionalizat.”, a spus Cătălin Raiu, președinte FORB România.

Citește și: Ministerul Finanţelor a programat în luna noiembrie noi împrumuturi exorbitante .

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.