Mexic – o țară devastată de războiul drogurilor și înrădăcinată în creștinism – imaginea unei călugărițe care fumează marijuana este un act de rebeliune. La fiecare lună plină, la periferia unui sat din centrul Mexicului, un grup de femei îmbrăcate în haine de călugărițe se învârt în jurul unui foc puternic, se „curăță” cu salvie arsă și mulțumesc pentru lună, animale și plante: apoi trag puternic în piept dintr-un joint.
În ciuda hainelor lor, femeile nu sunt catolice sau de altă religie. Ele fac parte dintr-un grup internațional fondat în 2014, numit Sisters of the Valley, care și-a luat angajamentul să răspândească evanghelia puterilor vindecătoare ale canabisului.
În Statele Unite grupul a lansat, de asemenea, o mică afacere de succes, vânzând tincturi, uleiuri și balsamuri CBD online și obținând anul trecut peste 500.000 de dolari. Dar în Mexic, unde un război al drogurilor a devastat țara, iar creștinismul este înglobat în societate, imaginea unei călugărițe care fumează marijuana este mai degrabă un act de rebeliune, spun femeile.
Surorile postează frecvent pe rețelele de socializare, în principal pe Instagram, unde pot fi văzute îngrijind culturi de canabis, susținând ateliere de lucru și participând la evenimente legate de canabis.
Vânzările lor de produse sunt o fracțiune din cele ale surorilor lor din SUA - aproximativ 10.000 de dolari pe an.
Acționează clandestin în Mexic și se tem de carteluri
Deși se remarcă online, femeile - cinci în total - sunt precaute în a dezvălui prea multe despre locația operațiunilor lor. Își desfășoară activitatea într-o vitrină falsă din beton cu două etaje și o cameră finisată.
Deoarece canabisul se află într-o zonă gri din punct de vedere legal în Mexic și o mare parte din producția sa este încă legată de organizațiile criminale, ele se tem că poliția sau gangsterii locali ar putea sosi pentru a le amenința sau șantaja. Pachetele de marijuana se usucă în zona clandestine - atârnând de o frânghie de rufe ascunsă sau ascunse în sobă. „Sisterhood se află într-un context total diferit aici, în Mexic - din cauza modului religios în care este țara și din cauza legăturilor plantei cu cartelurile”, a declarat una dintre călugărițe, care folosește pseudonimul „Sister Bernardet” pe internet și care a cerut să nu-și dea numele de teama represaliilor, relatează Al Jazeera într-un reportaj.
În meseria sa principală de practician homeopat, ea prescrie marijuana pacienților săi bolnavi de cancer, cu dureri articulare sau insomnie.
„Surorile” se modelează după o mișcare religioasă laică, Beguinele, care datează din Evul Mediu. Grupul, alcătuit din femei singure, e dedicat spiritualității, studiilor și carității.
Femeile spun că poartă obiceiuri pentru a proiecta uniformitate și respectul pentru plantă.
Sub îndrumarea lui Alehli Paz, un chimist și cercetător în domeniul marijuanei care lucrează cu grupul, surorile din Mexic cultivă o recoltă modestă. Ele pun plantele în găleți vechi de vopsea și le așează în rânduri între patru pereți de beton nefinisat pe un acoperiș.
Odată crescute, surorile mută plantele în grădini private, pe care le-au identificat cu ajutorul unor femei mai în vârstă din comunitate care le sprijină.
Participarea lor este limitată la weekend-urile pe care le au din viața lor.
Alimentate de un flux aparent nesfârșit de joint-uri și de boluri de pipă ambalate, femeile își petrec timpul la fermă tăind plantele, producând balsamuri canabinoide sau cântărind și depozitând diferite soiuri, etichetate și datate, în borcane de cafea vechi din sticlă. De asemenea, ele vizitează alte persoane din Mexico City care militează pentru legalizarea completă a comunității de canabis în creștere sau țin ateliere de lucru care abordează teme adiacente, de la cum se prepară infuzii de iarbă până la chimia din spatele plantei.
Lupta împotriva drogurilor din America Latină
Lăsând la o parte potențialul de afaceri, „măicuțele” susțin că lupta împotriva drogurilor în America Latină a fost un eșec, ducând la violență pe scară largă și încarcerare în masă. Dar, într-o țară conservatoare, majoritar catolică în proporție de aproximativ 75 %, blocată într-un război al drogurilor cu grupările criminale de aproape 20 de ani, aderarea la surori a dat naștere la tensiuni în aproape toate familiile femeilor.
Fondatoarea din Mexic, care își spune „Sora Camilla” pe internet, a crescut într-o familie evanghelică și a plecat de acasă la 16 ani, în parte din cauza codului religios strict al mamei sale, a spus ea. Când a înființat Sisters of the Valley Mexico, relația a devenit și mai tensionată. „A fost greu pentru ea să accepte”, a spus ea. „Ea avea anumite idei, puternic modelate de religie.”
Dar astăzi, după lungi discuții despre această plantă și despre mișcarea de legalizare, mama ei este esențială pentru operațiunile grupului, ajutând la întreținerea fermei și oferind alt sprijin logistic, a spus ea. Pentru o altă călugăriță care lucrează ca secretară a bisericii, folosește porecla „Sora Kika” și a cerut ca numele ei să nu fie folosit, misiunea este clară. 'Este timpul să punem capăt acestei stupidități', a spus ea. Membrele Sisters of the Valley, care folosesc pseudonimele 'Sister Kika' și 'Sister Bernardet' online, se odihnesc la ferma Sisters of the Valley de la periferia unui sat din centrul Mexicului.
Comentează