Premierul Ilie Bolojan a fost intens criticat pentru faptul că în primul Pachet de măsuri fiscale a luat măsuri care lovesc marea masă a populației și nu puțini au fost cei care i-au reproșat că tot oamenii de rând plătesc factura dezmățului din campania electorală. Atunci, Bolojan a promis că în Pachetul 2 de măsuri fiscale va începe să taie în rândul bugetarilor de lux și primele măsuri au fost anunțate. Se anunță prăpăd în universul PCR (Pile-Relații-Cunoștințe), zonă în care se reduc drastic indemnizațiile, se reduce numărul de oameni din celebrele consilii de administrație și ”culmea” șefilor li se vor impune criterii de performanță.
Ilie Bolojan a anunțat măsuri privind limitarea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea remunerațiilor acestora. „S-au observat cazuri în care remunerațiile au ajuns rapid la nivelul maxim permis de lege, fără ca acest lucru să fie justificat de performanțe reale. Este o practică inacceptabilă, iar prin noile reglementări vom introduce limite clare și corelări cu performanțele companiilor”, a declarat premierul.
Un alt aspect esențial al reformei privește actualizarea indicatorilor de performanță din contractele managerilor. „Ministerele vor revizui acești indicatori pentru a ne asigura că reflectă cu adevărat eficiența și calitatea serviciilor oferite de companii, nu criterii formale sau irelevante”, a punctat Bolojan.
Șeful Executivului a precizat că până la finalul verii va deveni operațională și agenția de monitorizare a companiilor de stat, un obiectiv asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar necesar mai ales pentru buna administrare a resurselor publice.
Setul de măsuri care lovește în plin bugetarii de lux ai României
- Reducerea numărului de membri din consiliile de administrație și de supraveghere:
propunere: la regiile autonome de la 3-5 membri să mergem la 3 membri maxim,
la societățile cu sistem unitar de la 3-7 membri să mergem la 3 membri maxim, societățile cu sistem dualist sau companiile mari ( peste 50 de milioane și cu peste 200 de angajați) de la 5-7 membri să mergem la 3-5 membri
Și mai există o categorie de firme foarte mari, care se supun unor reguli speciale care au și reglementări europene și la care va trebui să fim foarte atenți:
Analiza a început și va trebui să facem terapie individuală de la companie la companie
- Reducerea remunerației membrilor din consiliile de administrație
Membri neexecutivi: De până la 3 x ( de 3 ori salariu mediu pe ramura) mergem la 2 x indemnizația fixă
Iar la executiv indemnizația fixă de la 3-6 o ducem la 3 Maxim , iar cea variabilă de la 3-6 la 2
- Directorii generali:
Componenta fixa a fost 3-6 x, propunem 3 x
Componenta variabila 3-6 x, propunem 2x
Plafonarea beneficiilor: maxim 10% din remunerația totală fixă
Pentru funcționarii publici propunem ca să nu poată să facă parte decât dintr un singur consiliu de administrație nu din 2 sau mai multe.
O să propunem înființarea unui consiliu consultativ neremunerat la AMEPIP format din experți specializați care vor sprijini AMEPIP pentru a eficientiza activitatea
Găurile negre ale statului
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus că din 1.326 de companii ale statului, 315 întreprinderi publice fac 96% din cifra de afaceri. Sunt multe întreprinderi de stat care fie nu și-au publicat cifrele, fie au declarat zero, fie sunt pe pierdere, deși au primit subvenții, între ele CFR sau Metrorex.
În vizorul AMEPIP sunt 1.326 de întreprinderi publice, care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar.
„Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, spune Anastasiu.
Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante.
„Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”, explică vicepremierul.
În ceea ce privește subvențiile, per total, sunt de 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde.
„Acum, profiturile, pe toate companiile 15 miliarde, dar trebuie să scădăm subvențiile, și pe top 315 au 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, între care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Ferroviar Marfă CFR Marfa SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. 2 miliarde de RON”, a explicat Dragoș Anstasiu.
Din cele 1.182 de companii locale, din care 270 sunt SA-uri, 78 sunt regii autonome și 834 de SRL-uri. Dintre el, în jur de 300 de companii nu au depus date financiare.
„Deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea, împreună, dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știu nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem ca zone de activitate: apă canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate – dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 sunt de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere, 55 nu au date financiare depuse. Ce vedem pe total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă”, mai spune Dragoș Anastasiu.
46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.
„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația sau au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului, la ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la AMEPIP. Și vreau să vă spun că începând de ieri (luni – n.r.) au început să curgă amenziile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru cred că să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus vicepremierul.
Comentează