Premium
"Semana do Fado" (Săptămâna Fado) începe miercuri iar publicul din România se poate bucura de celebrul stil muzical portughez plin de melancolie şi dor, în cadrul unei campanii iniţiate de Musicals.ro, cu sprijinul Ambasadei Portugaliei la Bucureşti, cu scopul de a populariza muzica fado în România, informează News.ro.
"Ambasada Portugaliei la Bucureşti salută iniţiativa Musicals.ro de a promova "Săptămâna Fado" publicului român. Fado este un gen de muzică strâns legat de spiritul, istoria şi tradiţia Portugaliei. Suntem foarte incântaţi să vedem că acest gen de muzică este apreciat pe scară largă in România, fiind un alt element de aprofundare a legăturilor culturale şi de prietenie dintre popoarele noastre", declară E.S. Teresa Macedo, Ambasadorul Portugaliei la Bucureşti.
Organizatorii încurajează posturile radio din ţară să difuzeze muzică fado.
Fado a apărut la începutul secolului al XIX-lea în Lisabona având originile în districtele portuare Alfama, Mouraria şi Bairro Alto. Există două stiluri principale de fado, şi anume cele din oraşele Lisabona şi Coimbra. Stilul Lisabona este mai bine cunoscut, fiind popularizat de celebra cântăreaţă de fado Amália Rodrigues, în timp ce stilul din Coimbra este în mod tradiţional legat de universitatea oraşului şi de stilul trubadurilor medievali. Cuvântul fado provine din cuvântul latin fatum, care înseamnă „soartă”.
Fado, pe lista patrimoniului mondial UNESCO, un stil muzical plin de dor şi melancolie
Pe 27 noiembrie 2011, fado a fost adăugat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Este una dintre cele două tradiţii muzicale portugheze care fac parte din lista UNESCO, cealaltă fiind Cante Alentejano.
Stilul muzical fado este privit ca o formă de cântec care poate fi despre orice, dar care trebuie să urmeze o anumită structură tradiţională. În credinţa populară, fado este o formă de muzică caracterizată prin melodii şi versuri triste, adesea despre mare sau despre viaţa săracilor, şi infuzată cu un sentiment de resemnare, soartă şi melancolie.
Acest lucru este surprins şi de cuvântul portughez saudade, care înseamnă dor, acesta simbolizând un sentiment de pierdere, una permanentă şi ireparabilă. Acest lucru este similar cu stilul mai multor genuri muzicale din fostele colonii portugheze, cum ar fi morna din Capul Verde, care poate fi legată istoric de fado în forma sa anterioară şi şi-au păstrat moştenirea ritmică. Această legătură cu muzica unui proletariat urban şi maritim portughez istoric precum marinari, boemi, muncitori portuari, comercianţi portuari, peşteri şi alţi oameni din clasa muncitoare, poate fi găsită şi în modinha braziliană şi kroncong indonezian, deşi toate aceste genuri muzicale s-au dezvoltat ulterior propriile lor tradiţii independente.
Printre cei mai celebri cântăreţi de fado se numără Dulce Pontes, Amália Rodrigues, Maria Teresa de Noronha, Alfredo Marceneiro, D. Vicente da Câmara, Frei Hermano da Câmara, , Carlos do Carmo, Mariza, Mafalda Arnauth, António Zambujo, Ana Moura, Camané, Helder Moutinho, Carminho, Mísia, Cristina Branco, Gisela João şi Katia Guerreiro.
Dulce Pontes, regina muzicii fado, revine în România
Dulce Pontes, regina muzicii fado, revine în România într-un spectacol extraordinar pe 10 decembrie la Sala Palatului din Bucureşti. Celebra cântăreaţă portugheză a mai încântat şi în 2015 spectatorii români, promiţând atunci că va reveni. Dulce Pontes, una dintre cele mai bune voci din lume, supranumită succesoarea celebrei Amalia Rodrigues, sufletul muzicii fado, va încânta publicul prezent la spectacol cu vocea sa inconfundabilă. Vocea artistei nu poate fi catalogata ca aparţinând unui stil anume, permiţându-i acesteia să interpreteze cu succes rock fado sau chiar cântece cu inflexiuni africane.
Cântecele ei au contribuit la renasterea în anii 1990, a muzicii fado, cântecul său din 1993, “Cancao do Mar”, fiind una dintre cele mai renumite şi populare cântece fado create vreodată, având peste 12 milioane de vizualizări pe YouTube în momentul de fata. Mai mult, interpretarea ei a unor melodii celebre de fado precum „Lágrima” şi „Estranha Forma de Vida”, i-a adus în presa internaţională reputaţia de „succesoare şi moştenitoare a celebrei Amalia Rodrigues”.
Dulce Pontes s-a născut în Montijo, Portugalia, în 1969. în 1991 a câştigat Festivalul Naţional de Cântec al Portugaliei şi tot în acelaşi an a reprezentat Portugalia la Eurovision. Chiar dacă nu a câştigat, concursul a fost rampa ei de lansare în Europa. Din acel moment cariera ei a urmat drumul succesului. Fiind o patrioată, Dulce Pontes a promovat din prima clipa muzica fado, considerată în acel moment „moartă”. Dulce Pontes îmbină fado-ul tradiţional cu stilurile contemporane şi caută noi forme de exprimare muzicală. Artista a introdus tradiţiile muzicale din peninsula iberică în munca sa, redescoperind multe melodii populare uitate de mult şi folosind instrumente muzicale vechi. Lucrarea ei este inspirată şi influenţată nu numai de tradiţia muzicală iberică, ci şi de sunete africane, braziliene, arabe şi bulgare. Cel mai adesea cântă în portugheza ei nativă.
