Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, vor putea solicita Ministerului Apărării să participe, voluntar, la un program de pregătire militară de bază, conform proiectui de lege adoptat în şedinţa de joi a Guvernului. Ministrul Ionuț Moșteanu a dat detalii despre acest poroiect, dar și despre modificările aduse la Legea Apărării Naționale.
"Am modificat legea pentru Apărare și am adoptat proiectul pentru pregătirea populației pentru apărare.
Vom cere procedură de urgență în parlament, am speranța că până la sfârșitul anului vor fiu aprobate.
Pregătirea populației pentru apărare pleacă de la ideea că rezerva este îmbătrânită. Vorbim de peste 300.00 de soldați și gradați care trec în rezervă în urtmătorii ani.
Legea instituie o nouăp formă de a veni ca voluntar în armată pentru patru luni. Se vor familiariza cu armata și vor rămâne în rezerva Armatei. Anual vor fi dicerse pregătiri. Deci patru luni tinerii pot veni în armată voluntar. Repet, voluntar.
România are în prezent peste 80.000 de militari și personal civil, dar ținta agreată cu aliații este de 120.000 de militari profesioniști.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a detaliat beneficiile pentru tinerii care vor opta pentru stagiul militar voluntar, subliniind că acestea sunt atât de natură civică, cât și financiară.
„Beneficiile sunt, nici nu știu cum să le ierarhizez, în primul rând, datoria civică, doi, un beneficiu financiar, deci noi am propus aici pentru cele patru luni, trei salarii medii pe economie, vom vedea cum rămâne în final după ce va trece de Parlament", a declarat Ionuț Moșteanu.
Un alt avantaj pentru participanții la stagiul militar voluntar este posibilitatea de a rămâne în armată.
„Faptul că cei mai buni dintre ei vor putea rămâne în armată, va fi dorința noastră să devină militari profesioniști, să-i luăm pe cei mai buni pe care-i vedem după patru luni de zile că vor și pot să facă și le place acest lucru, să rămână militari profesioniști, sau unii dintre ei vor vrea dinșii să rămână în cadrul armatei", a explicat ministrul.
Moșteanu a subliniat că măsura se aliniază la practicile europene.
„E un lucru care se întâmplă cam peste tot în Europa, deci au început din nou în ultimii ani văzând realitățile și confrontându-se cu aceeași problemă de îmbătrânire a rezervei operaționale, mai multe țări europene au introdus genul ăsta de proiect, de voluntariat, de armată voluntară", a precizat Moșteanu.
Întrebat despre deficitul actual al armatei române, ministrul Apărării a spus: „Am mai spus-o în planurile agrate cu aliații. Există o țintă de 120.000 de militari profesioniști care ar fi o țintă absolut suficientă pentru a acoperi nevoile armatei și așa cum au fost ele definite în strategiile de apărare agrate cu aliații".
Ministrul Apărării a subliniat că atingerea obiectivului depinde de mai mulți factori. „Totul ține de dorința oamenilor de a intra în armată, de cât de atractiv facem noi acest lucru pentru cetățenii României, cât de atractiv facem funcția militară pentru cetățenii României și de disponibilitățile bugetare", a explicat Moșteanu.
„Pentru că, din nou, când vorbim de mărimea armatei și de înzestrarea armatei, vorbim de niște cheltuieli care sunt semnificative", a avertizat oficialul.
Ministrul a anunțat că România și-a asumat angajamente clare cu privire la cheltuielile de apărare: „Vor crește așa cum am agreat cu aliații în cadrul summit-ului de la Haga până la 3,5% plus 1,5% cheltuieli de apărare stricte și 1,5% cheltuieli conexe apărării până în 2035. Asta este agreat cu aliații NATO și noi mergem în aceeași direcție".
Moșteanu: Proiectul Legii Apărării Naționale e o necesitate a Armatei Române
Proiectul Legii Apărării Naționale e o necesitate a Armatei Române pntru că legea este din 1994. De atunci am devenit membri NATO, UE.
S-a muncit foarte mult, au fost foarte multe dezbateri. Legea definește modul și rolul apărării naționale, statuează principiul conducerii unice în starea de alertă și starea de asediu.
Sunt alte lucruri despre modul în care instituțiile din domeniul securității naționale colaborează între ele și cu instituțiile internaționale", a spus Ionuț Moșteanu.
Comentează