STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina.
UPDATE 15 decembrie, ora 15.50: Ucrainenii sapă șanțuri antitanc în apropierea graniței cu Belarus
Militarii ucraineni sapă șanțuri antitanc în apropierea graniței cu Belarus. În timpul operațiunii ei folosesc un utilaj vechi de zeci de ani, potrivit Sky News.
Forțele ucrainene au săpat șanțurile antitanc lângă granița cu Belarus, în zona Cernobîl.
Este vorba despre o zonă în care oamenii nu au acces de la explozia centralei nucleare.
Aceasta ar putea fi folosită pentru un atac al rușilor pornit de pe teritoriul aliatului lor, Belarus.
Militarii ucraineni au săpat șanțurile antitanc cu un vehicul de inginerie militară MDK-3. Utilajul a fost utilizat din anii 1980.
UPDATE 15 decembrie, ora 15.35: Aleksei Navalnîi, 'extras' din închisoare și trimis către o destinație 'necunoscută'
UPDATE 15 decembrie, ora 15.10: Lideri occidentali au abordat Rusia pentru a negocia pe seama Ucrainei, susţine ministrul de externe rus
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că mai mulţi lideri europeni au încercat în ultimele şase luni să negocieze cu Rusia asupra războiului din Ucraina fără implicarea Kievului în aceste discuţii şi a promis că Rusia nu va negocia cu aceia care urmăresc înfrângerea ei pe câmpul de luptă în Ucraina, relatează agenţia EFE.
"Mai mulţi lideri occidentali, foarte cunoscuţi, în special unul dintre ei, cu mai multe ocazii, pe canale foarte diferite, au trimis semnale să ne întâlnim pentru a discuta despre ce să facem cu Ucraina şi securitatea europeană", a spus Lavrov în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său belarus Serghei Aleinik.
Ministrul rus, care a adăugat că nu are dreptul şi nici nu doreşte să "menţioneze nume", consideră că în spatele acestor acţiuni ale unor lideri occidentali care "mint fără să se înroşească" se află o atitudine de ipocrizie şi viclenie. "Când ei declară şi continuă să declare din inerţie că nu vor negocia nimic despre Ucraina fără Ucraina, asta nu este altceva decât ipocrizie", argumentează şeful diplomaţiei ruse.
El a mai menţionat că respectivele contacte prin care lideri occidentali ar fi încercat să abordeze Rusia pentru a negocia cu aceasta peste capul Ucrainei nu s-au făcut de la lider la lider, adică nu a fost contactat direct preşedintele rus Vladimir Putin, deşi ei au "acces direct" la acesta.
"Dar acestea sunt tertipurile pe care le-am observat în ultimele luni", a conchis Lavrov. El a mai menţionat că "dacă cineva este interesat să pună capăt încercărilor de a-şi garanta securitatea în detrimentul securităţii altora, să pună capăt încercărilor de a îngrădi interesele legitime ale Rusiei şi interesele legitime ale ruşilor care trăiesc în multe ţări de pe continentul nostru, atunci sunt bineveniţi, suntem mereu pregătiţi să discutăm serios aceste teme". Totuşi, Rusia nu este dispusă să negocieze cu aceia care condiţionează viitoare contacte de înfrângerea sa în Ucraina, a ţinut să adauge ministrul rus.
Moscova a susţinut de mai multe ori recent că este deschisă la negocieri cu Ucraina, dar a acuzat Kievul că sub influenţa aliaţilor săi occidentali, mai ales SUA, respinge orice dialog şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret care interzice orice tratative cu Putin. Potrivit Moscovei, Occidentul l-ar fi determinat pe Zelenski să respingă acordurile convenite între Rusia şi Ucraina în aprilie 2022 la Istanbul.
La negocierile de pace desfăşurate atunci, Rusia a oferit Ucrainei încetarea invaziei în schimbul renunţării de către Kiev la orice ambiţii de aderare la NATO, a dezvăluit luna trecută David Arahamia, membru al delegaţiei ucrainene care a participat la acele negocieri, în prezent lider al grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului, formaţiunea politică a preşedintelui Volodimir Zelenski.
Ruşii "erau pregătiţi să oprească războiul dacă acceptam neutralitatea şi ne angajam că nu ne vom alătura NATO. Acesta a fost punctul esenţial", a precizat Arahamia într-un interviu acordat presei ucrainene şi preluat de Newsweek
Însă aceasta, a explicat el, ar fi necesitat revizuirea Constituţiei ucrainene şi, pe de altă parte, preşedintele Zelenski şi ceilalţi oficiali ucraineni nu aveau încredere că Rusia se va ţine de cuvânt, şi anume că nu va ataca din nou.
Ulterior, mai spune David Arahamia, premierul britanic de la acea vreme Boris Johnson a venit într-o vizită surpriză la Kiev şi a încurajat Ucraina "să nu semneze nimic" cu Rusia şi "pur şi simplu să lupte". De atunci, nu au mai avut loc niciun fel de negocieri oficiale între Kiev şi Moscova.
Putin a reafirmat joi, în prima mare conferinţă de presă anuală pe care a organizat-o de când a ordonat în februarie 2022 lansarea agresiunii contra Ucrainei, că Rusia va merge până la capăt în acest război, până când îşi va atinge obiectivele, printre care a menţionat demilitarizarea şi neutralitatea militară a Ucrainei.
UPDATE 15 decembrie, ora 14.30: Lider german: 'Războiul din Ucraina nu se poate încheia pe câmpul de luptă'
UPDATE 15 decembrie, ora 13.30: Entuziasm prudent la Kiev după un nou pas al Ucrainei către Uniunea Europeană
Ucrainenii, puşi la încercare după aproape doi ani de la invazia Rusiei în ţara lor, au salutat vineri o "veste foarte bună", a doua zi după deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, conştienţi însă că drumul spre aderare va fi lung şi anevoios, relatează AFP.
"Ucraina se îndreaptă spre Europa şi îşi continuă drumul şi dezvoltarea în această direcţie", a declarat Andrii Diatcenko, un programator în vârstă de 32 de ani, intervievat de AFP la Kiev.
"Cred că este o veste foarte bună", a spus el.
UE a deschis uşa parţial Ucrainei joi seara, o "victorie", potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, şi un semnal de speranţă extrem de binevenit într-un moment în care sprijinul aliaţilor occidentali dă semne de uzură.
Însă, ţara, care se luptă cu invazia rusă din februarie 2022, este încă foarte departe de aderarea la UE.
"Cred că nu vom fi acceptaţi (în UE) până când războiul nu se va termina", a estimat Liudmila, o contabilă în vârstă de 58 de ani, care nu a dorit să-şi dea numele de familie. "Toată lumea se aşteaptă ca noi să câştigăm, însă nu putem câştiga singuri" împotriva "colosului" rus, a adăugat ea, cerând comunităţii internaţionale să-şi continue ajutorul pentru Kiev.
Olena Zagoriulia, de profesie avocat, a spus că Ucraina ar trebui "să preia iniţiativa şi să înceapă să-şi rezolve problemele".
Înainte de deschiderea negocierilor de aderare, UE a cerut reforme Kievului pentru a combate mai bine corupţia endemică din ţară.
"Nu ar trebui să ne bazăm pe Uniunea Europeană şi pe Statele Unite, ar trebui să depindem doar de noi", a argumentat Olena Zagoriulia.
Serghei, un muzician în vârstă de 27 de ani, care nu a vrut să-şi dea numele de familie, a spus că ar trebui mai întâi ca luptele să înceteze pentru ca aderarea să devină realitate, pentru că UE "nu vrea să se expună pericolelor".
Mai optimistă, Oksana Skapa, un medic în vârstă de 35 de ani, a spus că speră ca aceste "două procese să se întâmple în paralel, pentru că războiul nu este ceva care se poate termina repede, sau se poate termina mâine".
UPDATE 15 decembrie, ora 12.05: Orban spune că Ungaria încă poate opri procesul de aderare la UE al Ucrainei
Ungaria va putea opri ulterior procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va fi necesar, în timp ce Bruxellesul a luat o "decizie proastă" când a decis să înceapă discuţiile de aderare cu Kievul, a declarat prim-ministrul Viktor Orban vineri dimineaţă la radioul de stat ungar, citat de agenţiile MTI, Reuters şi France Presse.
Orban, care s-a opus aderării Ucrainei la UE şi s-a abţinut joi de la decizia UE, a mai spus că dacă Uniunea Europeană doreşte să-şi modifice bugetul actual, atunci va fi "o ocazie extraordinară pentru Ungaria să spună că ar trebui să primească banii la care are dreptul".
Decizia UE de a începe discuţiile de aderare cu Ucraina a fost una "proastă" cu posibile dezavantaje, a insistat Orban în interviul la radioul public, adăugând că Ungaria "nu va plăti costurile financiar şi economic".
În cadrul interviului acordat la Bruxelles, Orban a spus că factorii de decizie din UE "trebuie să suporte costurile acestei decizii". Statele membre ale UE au vrut "să meargă în această direcţie prin ceartă" şi Ungaria a avut şansa să avertizeze că "aceasta este o decizie proastă", a spus el.
Ungaria ar putea "opri acest proces mai târziu", a insistat Orban, adăugând că decizia finală privind aderarea Ucrainei va fi luată de către parlamentul ungar.
"Dacă interesele fermierilor unguri trebuie protejate, atunci Ungaria va aplica frâna de mână - să nu existe nicio îndoială în legătură cu aceasta", a spus el.
UE este obişnuită să ia decizii proaste, a notat Orban, enumerând criza financiară din 2008, migraţia şi deciziile luate asupra războiului din Ucraina de a merge mai degrabă "spre război şi sancţiuni" decât în direcţia păcii.
Premierul ungar Viktor Orban a cerut de asemenea "toate fondurile europene" din care miliarde de euro rămân blocate, înainte de a lua în considerare eventuala ridicare a dreptului de veto asupra noului ajutor pentru Ucraina.
"Întotdeauna am spus că, dacă am proceda la o modificare a bugetului UE (...), Ungaria ar profita de ocazie pentru a cere clar ceea ce merită. Nu jumătate, niciun sfert, ci totul", a subliniat liderul naţionalist în interviul acordat radioului de stat.
Ungaria nu are niciun interes ca Uniunea Europeană să contracteze împrumuturi pentru finanţarea ajutorului către Ucraina, a reiterat prim-ministrul Viktor Orban la radioul public.
În interviul de la Bruxelles, Orban a mai spus că banii blocului comunitar sunt structuraţi astfel încât ceea ce a fost plătit către buget, a fost şi cheltuit.
"Am făcut o excepţie odată şi a ieşit prost", a notat el, referindu-se la împrumuturile comune pentru finanţarea redresării postpandemie. "Nu oricine a avut voie să acceseze aceşti bani în acelaşi mod. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple din nou", a insistat Orban.
Premierul ungar a numit situaţia din Ucraina "rea", adăugând că războiul nu trebuie alimentat cu mai mulţi bani, ci oprit
"Este necesară o încetare a focului şi negocieri de pace", a spus el. Începutul discuţiilor de aderare a Ucrainei "în sine nu va dăuna deocamdată intereselor Ungariei", dar finanţarea Kievului cu împrumuturi "face deja rău intereselor" noastre, a adăugat el.
UPDATE 15 decembrie, ora 11.20: Apropiații lui Navalnîi, opozantul lui Putin, spun că nu mai știu nimic despre acesta
Apropiați ai opozantului liui Putin, Alexei Navalnîi, susțin că încă nu se știe unde se află acesta, după ce autoritățile penitenciare au anunțat că nu se mai află în colonia penală unde își ispășea pedeapsa.
Apropiați ai liderului opoziției ruse încarcerat Alexei Navalnîi au declarat vineri că încă nu se știe unde se află acesta, după ce autoritățile penitenciare au anunțat că nu se mai află în colonia penală unde își ispășea pedeapsa, notează Reuters.
Navalnîi, un opozant al președintelui Vladimir Putin, a fost condamnat în august la încă 19 ani de închisoare, pe lângă cei 11 ani și jumătate pe care îi ispășea deja. Apropiați ai lui Navalnîi au declarat la începutul acestei săptămâni că nu se știe unde se află acesta în sistemul penitenciar. Ei se așteptau la transferul său într-o colonie cu "regim special", cel mai dur grad din sistemul penitenciar rusesc.
Un avocat al lui Navalnîi, Vyacheslav Gimadi, a declarat că au trecut 10 zile de când nu se mai știe unde se află opozantul regimului lui Putin. "Unde anume a fost dus și unde se află acum oficialii serviciului penitenciar nu au spus", a arătat Gimadi.
La rândul său, purtătoarea de cuvânt a lui Navalîi, Kira Yarmysh, a declarat că ”nu se știe unde a fost dus".
Navalnîi a câștigat admirația opoziției din Rusia pentru că s-a întors în țară în 2021 din Germania, unde fusese tratat pentru ceea ce testele de laborator occidentale au arătat că a fost o tentativă de otrăvire cu un agent neurotoxic în Siberia. Kremlinul a negat că a încercat să îl ucidă și a spus că nu există dovezi că a fost otrăvit.
Potrivit sursei citate, susținătorii săi îl prezintă ca o versiune rusă a lui Nelson Mandela, care într-o zi va ieși din închisoare pentru a-și conduce țara.
UPDATE 15 decembrie, ora 10.20: Cu țara distrusă de război, ucrainenii vor să dea o lovitură în Europa: Ucrain devine noul hub de IT
UPDATE 15 decembrie, ora 09.20: Social-democraţii germani consideră că doar prin diplomaţie se va pune capăt războiului din Ucraina
Rolf Mützenich, liderul grupului social-democrat (SPD) din Bundestag, a îndemnat la mai multe eforturi diplomatice în ceea ce priveşte războiul din Ucraina şi a dat asigurării Kievului de continuarea sprijinului Germaniei, relatează dpa.
"Guvernul german ar trebui să ia o noua iniţiativă diplomatică în 2024 şi să poarte discuţii cu China şi cu ţările din Sudul Global într-o mai mare măsură decât înainte", a afirmat Mützenich pentru ziarul Rheinische Post în declaraţii publicate vineri.
"India, Brazilia, Indonezia şi alte ţări ar putea avea cu siguranţă o influenţă asupra (preşedintelui rus) Vladimir Putin. Această influenţă trebuie folosită", a mai spus Mützenich.
Toţi liderii politici ar trebui să înţeleagă că acest război nu se poate încheia pe câmpul de luptă, a adăugat el. Rusia se va opune unei înfrângeri militare cu toate mijloacele de care dispune, a mai spus oficialul german.
"Preşedintele Putin va putea continua războiul de uzură pentru foarte, foarte mult timp. Prin urmare, este esenţial să sprijinim Ucraina în apărarea sa cu toate mijloacele de care dispunem atât timp cât va fi necesar", a mai declarat Mützenich.
UPDATE 15 decembrie, ora 08.40: Viktor Orban a făcut un joc exploziv la Bruxelles: a ținut în șah toată Europa/ A plecat din sală și a blocat ajutorul financiar pentru Ucraina
UPDATE 15 decembrie, ora 08.00: Casa Albă salută "decizia istorică" a UE
Deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană reprezintă o "decizie istorică", au salutat joi Statele Unite, notează AFP.
"Salutăm decizia istorică a UE de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, un pas crucial spre îndeplinirea aspiraţiilor lor euro-atlantice", a declarat pe reţeaua socială X (fostă Twitter) consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Jake Sullivan.
Liderii statelor Uniunii Europene, reuniţi joi la Bruxelles, au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, după ce în luna noiembrie Comisia Europeană făcuse o recomandare în acest sens.
De asemenea, liderii ţărilor UE au hotărât să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia de îndată ce este atins ''gradul necesar de conformitate''.
Tot joi, liderii statelor membre au acordat Georgiei statutul de ţară candidată la aderare.
Comentează