Taq Kasra, cel mai mare arc de cărămidă din lume, cu o vechime de 1.400 de ani, îşi va putea recăpăta splendoarea graţie unor noi lucrări de restaurare, au anunţat miercuri autorităţile irakiene, potrivit AFP.
Situat la 30 kilometri sud de Bagdad, la graniţa cu Tigrul, arcul - cunoscut şi sub denumirea de "Arcul Ctesiphonului" - datează din secolul al VI-lea. Ridicată pe locul unde se afla capitala dinastiei persane a Sasanizilor, structura are o înălţime 37 de metri şi face parte din vestigiile unui palat.
În 2013, secţiuni din bolta eliptică a arcului au fost reconstruite cu cărămizi noi, însă după ploile din 2020, unele dintre acestea au început să cadă.
"Ceea ce cade acum nu este construcţia sasanidă originală, ci reparaţiile moderne", a declarat pentru AFP David Michelmore, expert în conservare, care colaborează pentru aceste lucrări cu o echipă de arheologi de la University of Pennsylvania.
"Va trebui să demontăm lucrarea făcută în 2013 (...) ea a destabilizat structura", a adăugat el.
Alături de echipa sa, Michelmore conduce o primă fază de renovare cunoscută sub numele de "intervenţie de urgenţă", care a demarat în luna martie şi ar trebui să se încheie în decembrie.
Lucrările urmăresc "consolidarea" sitului, a declarat pentru AFP ministrul irakian al Culturii şi Antichităţilor, Hassan Nazem, amintind şi de "pericolul" infiltraţiilor subterane, în condiţiile în care Taq Kasra nu este departe de fluviu.
Astăzi, arcul monumental, flancat de ambele părţi de două faţade impunătoare, decorate cu colonade şi nişe boltite, realizate tot din cărămidă, se află în mijlocul plantaţiilor de palmieri, în apropierea localităţii Madain.
Această primă fază de renovare este finanţată cu un buget de 700.000 de dolari de Alianţa internaţionale pentru protecţia patrimoniului în zonele de conflict (ALIPH), a indicat directorul Consiliului pentru antichităţi şi patrimoniu, Laith Majid Hussein.
Potrivit acestuia, următoarea fază va consta într-o "restaurare totală" care ar trebui să permită consolidarea structurii şi evitarea prăbuşirilor.
De mai multe ori, autorităţile au tras semnalul de alarmă cu privire la starea sitului. Din 2004, pe arcul eliptic au apărut crăpături, cauzate de infiltrarea apei pluviale.
Comentează