O Republică Moldova capabilă să reziste presiunilor Rusiei contribuie la securitatea de la granița NATO, inclusiv în vecinătatea României. Acesta este mesajul transmis vineri, la Chișinău, de Radmila Shekerinska, secretarul general adjunct al Alianței, care a explicat de ce NATO a sprijinit statul moldovean cu aproape 50 de milioane de euro. Oficialul a avertizat că tacticile hibride folosite ani la rând împotriva Moldovei sunt îndreptate tot mai mult și împotriva Aliaților: sabotaj, atacuri cibernetice, incendieri și incidente cu drone.
Declarațiile au fost făcute la Moldova Security Forum, la o zi după ce Maia Sandu a avertizat că o Republică Moldova controlată de Moscova ar aduce presiunea rusă până la Prut, la frontiera României, a Uniunii Europene și a NATO. Shekerinska a pus în centrul intervenției legătura dintre stabilitatea statului vecin, protejarea instituțiilor democratice și securitatea regională.
Discursul a deschis a doua zi a forumului organizat pe 8–9 octombrie la Chișinău, cu dezbateri despre apărare, amenințări hibride, securitate energetică și pregătirea pentru crize.
De ce investește NATO în securitatea de dincolo de Prut
Radmila Shekerinska a declarat că Republica Moldova este cel mai mare beneficiar al fondurilor din inițiativa NATO pentru dezvoltarea capacităților de apărare, primind până în prezent un sprijin de aproape 50 de milioane de euro.
Explicația oferită de oficialul Alianței depășește nevoile armatei moldovenești. O țară care își poate proteja instituțiile, infrastructura și procesele electorale este mai greu de destabilizat, iar această capacitate contează pentru întreaga vecinătate.
„Tot acest sprijin din partea NATO a contribuit la fortificarea Moldovei”, a spus Shekerinska, precizând că sprijinul nu reprezintă caritate.
„O Moldovă puternică, stabilă și rezilientă contribuie la stabilitatea și reziliența de la granița NATO. Acest lucru contează pentru noi toți”, a subliniat aceasta.
Pentru România, relevanța este geografică și strategică: Republica Moldova se află între frontiera estică a țării noastre și Ucraina, aflată în război. Argumentul prezentat de Shekerinska este că întărirea capacității Chișinăului de a rezista presiunilor contribuie și la stabilitatea frontierei Alianței.
„Putin încearcă să ne intimideze”: tacticile folosite în Moldova vizează și Aliații
Oficialul NATO a descris Republica Moldova drept un stat care a rezistat ani la rând interferențelor și intimidărilor Rusiei. Potrivit acesteia, presiunile au vizat atât alegerile și încrederea cetățenilor în instituții, cât și infrastructura critică și securitatea energetică.
„Regimul lui Putin a încercat să submineze alegerile voastre libere și corecte prin campanii de dezinformare, cumpărare de voturi și amenințări”, a declarat Shekerinska.
Ea a enumerat atacuri cibernetice, sabotaj, încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete și întreruperea surselor de energie. A amintit, de asemenea, că trupele ruse continuă să staționeze pe teritoriul Republicii Moldova fără consimțământul autorităților de la Chișinău.
Avertismentul său este că metodele respective au relevanță și pentru statele Alianței.
„Astăzi, țările NATO se confruntă tot mai mult cu acel tip de atacuri hibride pe care Moldova le-a îndurat ani de zile”, a spus aceasta, enumerând atacuri cibernetice, sabotaj, incendieri, încălcări ale spațiului aerian și incidente cu drone.
„Putin încearcă să ne intimideze și să ne divizeze și să perturbe sprijinul nostru pentru Ucraina. Dar nu îi va reuși. Pentru că Alianța noastră este unită.”
Mesajul NATO vine după avertismentul Maiei Sandu privind granița României
Intervenția reprezentantei NATO continuă o dezbatere cu miză directă pentru București. Joi, la același forum, Maia Sandu a afirmat că Rusia urmărea transformarea Republicii Moldova într-o „a doua Belarus”, pentru a-i folosi teritoriul împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene.
Președinta a avertizat că un asemenea scenariu ar expune Ucraina dinspre sud-vest și ar aduce presiunea rusă până la Prut. ȘTIRIPESURSE.RO a prezentat avertismentul Maiei Sandu și explicațiile sale privind riscurile pentru frontiera României. www.stiripesurse.ro
Cele două intervenții privesc aceeași problemă din perspective diferite. Sandu a descris consecințele pe care le-ar avea pierderea independenței de decizie a Chișinăului, iar Shekerinska a explicat de ce NATO sprijină consolidarea instituțiilor și a capacităților de apărare moldovenești.
Veste pentru întreaga armată și milioane pentru protejarea alegerilor
Sprijinul prezentat de Radmila Shekerinska include echipamente militare, investiții în securitatea cibernetică și măsuri pentru protejarea proceselor democratice.
Potrivit cifrelor din discurs, NATO a furnizat veste antiglonț și căști moderne în valoare de peste 12 milioane de euro, suficiente pentru echiparea întregii armate moldovenești și constituirea unor rezerve. Alte peste opt milioane de euro au fost alocate pentru depozitarea muniției.
În paralel, Alianța a oferit echipamente IT și software de peste patru milioane de euro, pentru a ajuta la protejarea integrității alegerilor împotriva atacurilor cibernetice.
Shekerinska a menționat și contribuția la dezvoltarea unei facilități de apărare cibernetică la Universitatea Tehnică din Moldova și a unei echipe de răspuns cibernetic în cadrul forțelor armate. Cooperarea include exerciții pentru gestionarea dezastrelor și măsuri de bună guvernanță destinate reducerii riscului de corupție în sectorul apărării.
Astfel, sprijinul descris de oficialul NATO vizează capacitatea statului de a continua să funcționeze în timpul unor crize: să își protejeze infrastructura, să răspundă incidentelor și să păstreze credibilitatea instituțiilor.
NATO promite continuarea sprijinului pentru Ucraina și apărarea teritoriului aliat
În discursul de la Chișinău, Shekerinska a legat acțiunile hibride de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Ea a acuzat Moscova că încearcă să slăbească sprijinul pentru Kiev prin intimidarea și divizarea statelor care îl susțin.
Răspunsul Alianței, a declarat aceasta, va fi continuarea investițiilor în apărare și a ajutorului pentru Ucraina.
„Avem ceea ce este necesar pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a afirmat secretarul general adjunct.
„Răspunsul nostru la acțiunile iresponsabile ale Rusiei este să oferim și mai mult sprijin pentru Ucraina”, a adăugat ea.
Shekerinska a subliniat că cei 32 de Aliați colaborează cu peste 30 de state partenere, prin pregătire comună și schimb de experiență. Republica Moldova face parte din această rețea, iar experiența sa în combaterea amenințărilor hibride este prezentată ca o contribuție utilă pentru NATO.
Cooperarea cu Moldova se desfășoară cu respectarea neutralității
Oficialul a reafirmat explicit că sprijinul pentru Republica Moldova respectă statutul constituțional al țării.
„În același timp, respectăm pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei”, a declarat Shekerinska.
Ea a insistat asupra dreptului popoarelor de a-și decide propriul viitor și a arătat că instituțiile puternice reprezintă fundamentul unui stat rezilient și suveran. În aceeași intervenție, a exprimat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru reformele necesare acestuia.
Republica Moldova este partener al NATO, fără a fi membru al Alianței. Relația de cooperare a început în 1994, prin Parteneriatul pentru Pace, iar respectarea neutralității constituționale este menționată și în prezentarea oficială a parteneriatului.
Shekerinska a descris cooperarea drept „un drum cu două sensuri”. A amintit participarea militarilor moldoveni la misiunea KFOR din Kosovo, din 2014, și sprijinul oferit Ucrainei prin găzduirea refugiaților și facilitarea transporturilor pentru exporturi.
„Aveți mulți prieteni în cadrul NATO”: comparația cu Făt-Frumos
Finalul discursului a adus o comparație cu Făt-Frumos, personajul care își învinge adversarii mai puternici prin inteligență, curaj și ajutorul prietenilor.
„Moldova poate că nu este o țară mare, dar voi sunteți deștepți. Sunteți curajoși. Și aveți mulți prieteni în cadrul NATO”, a spus Shekerinska.
Intervenția a făcut parte din vizita oficialului NATO la Chișinău, din 8–9 octombrie. Programul anunțat de Alianță a inclus întrevederi cu președinta Maia Sandu, ministrul de externe Mihai Popșoi și ministrul apărării Anatolie Nosatîi.
