Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a cerut iertare vineri pentru "anumite lucruri" pe care le-a spus despre studenţii şi protestatarii care demonstrează împotriva guvernului său din noiembrie anul trecut. Se pare că Vucic începe să se teamă cu adevărat, pentru că aceste declarații au fost făcute înaintea unor proteste de mare mploare. Zeci de mii de oameni se vor aduna, sâmbătă, la Novi Sad într-o demontrație care se anunță una cu iz istoric pentru Serbia, informează Agerpres.
"Mulţi au încălcat regulile şi au comis acte de violenţă împotriva statului şi a proprietăţii private. Aşa cum unii şi-au exprimat furia, şi eu regret unele dintre lucrurile pe care le-am spus. Îmi cer iertare pentru aceasta", a declarat Vucic într-un discurs televizat către naţiune, cu doar câteva ore înainte de comemorarea de sâmbătă a prăbuşirii acoperişului gării din Novi Sad în care şi-au pierdut viaţa 16 oameni şi care a declanşat un val masiv de manifestaţii antiguvernamentale.
Preşedintele Vucic, calificat de EFE drept naţionalist şi populist, care a dominat scena politică a Serbiei din 2012, nu a specificat care dintre numeroasele sale declaraţii împotriva studenţilor şi protestatarilor care au ieşit în stradă pentru a cere noi alegeri l-au făcut să-şi prezinte scuzele.
De la începutul protestelor, Vucic i-a etichetat pe protestatari drept "terorişti", "creatori de blocaje" şi "mercenari străini", printre altele. De asemenea, a susţinut că protestele sunt orchestrate şi finanţate din străinătate.
La comemorarea unui an de la prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad, un oraş din nordul Serbiei, preşedintele Vucic a transmis condoleanţe familiilor şi a recunoscut că statul sârb este în plină frământare de atunci.
"Mâine (sâmbătă - n.r.), 1 noiembrie, voi merge la biserică să mă rog lui Dumnezeu şi să aprind câte o lumânare pentru fiecare dintre ei; îi invit pe toţi să facă acelaşi lucru. Ştiu că, în durerea lor, unii oameni caută alinare în adunări şi fiecare jeleşte în modul în care consideră de cuviinţă; atât timp cât o fac în mod paşnic, îi susţin pe deplin", a declarat preşedintele sârb.
El a adăugat că, la un an după dezastru, poate observa că mulţi oameni din societatea sârbă au făcut greşeli grave şi mari şi s-a inclus pe sine printre aceştia, dar fără a specifica care au fost acele greşeli.
Proteste de amploare în Serbia
La un an după accidentul mortal din gara de la Novi Sad, zeci de mii de persoane sunt aşteptate sâmbătă în acest oraş din nordul Serbiei pentru o manifestaţie în memoria celor 16 victime şi pentru a cere transparenţă, justiţie şi noi alegeri, relatează AFP.
Unii dintre manifestanţi au sosit încă de vineri seara, pe jos, cu maşina sau cu bicicleta, şi sunt aşteptaţi în faţa gării, unde vor păstra 16 minute de reculegere începând cu ora locală 11:52 (12:52, ora României). Exact la această oră, pe 1 noiembrie 2024, acoperişul de beton al gării recent renovate s-a prăbuşit, ucigând 14 persoane pe loc, dintre care doi copii. Doi răniţi au decedat ulterior, ridicând bilanţul la 16 morţi.
Acest accident a declanşat una dintre cele mai ample mişcări de protest din istoria ţării, condusă rapid de studenţi. Pentru oponenţii preşedintelui naţionalist Aleksandăr Vucici, accidentul a devenit simbolul corupţiei ce afectează şantierele de lucrări publice, care s-au înmulţit în ultimii ani.
În 2024, la stabilirea indicelui de percepţie a corupţiei, ONG-ul Transparency International a acordat Serbiei un scor de 35 din 100 (pe o scară de la 0, foarte corupt, la 100, foarte onest), cu 31 de puncte mai puţin decât media europeană (64).
UN MARŞ DE 350 DE KM
„Toţi cei care, în Serbia, sunt împotriva corupţiei, a criminalităţii şi a partidului de la putere” şi-au dat întâlnire la Novi Sad, a explicat emoţionat, vineri seara, Ratko Popovic, 47 de ani, aflat în mijlocul a mii de alte persoane venite să întâmpine studenţii care au venit pe jos din toate colţurile ţării.
De câteva luni, studenţii au adoptat aceste lungi marşuri ca mijloc de acţiune, sperând astfel să ajungă în cât mai multe oraşe şi sate pentru a-şi explica revendicările şi a lupta împotriva imaginii pe care o creează despre ei presa apropiată de putere, care îi descrie în mod regulat drept „terorişti” plătiţi de puteri străine.
Sâmbătă, după omagiul tăcut, ei au în program discursuri, lecturi şi un marş până la Dunăre.
În mare parte paşnice, manifestaţiile organizate în ultimul an au fost marcate în această vară de violenţe între susţinătorii preşedintelui şi manifestanţi, dintre care câteva sute au fost arestaţi. Represiunea împotriva mişcării s-a înăsprit, determinând Parlamentul European să adopte săptămâna trecută o rezoluţie ce „susţine dreptul studenţilor şi cetăţenilor sârbi de a manifesta paşnic” şi „condamnă ferm represiunea statului”.
La rândul său, guvernul a decretat vineri că sâmbătă va fi zi de doliu naţional, chemând ţara să arboreze steagurile în bernă.
Comentează