Senatoarea Nicoleta Pauliuc, una dintre supraviețuitoarele cancerului, lansează un nou atac la adresa lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, din cauza blocării procedurilor de implementare a Planului Național pentru Prevenirea și Combaterea Cancerului. Într-o dezbatere organizată de Grupul de Presă MediaUno și Institutul Național de Statistică la Senatul României, Paulic a vorbit, în fața medicilor oncologi, despre necesitatea schimbării ministrului Sănătății.
”Sunt mulţi oameni care înţeleg foarte bine impactul uriaş al acestei epidemii de cancere şi necesitatea de a găsi soluţii şi de a le implementa cât mai rapid. Pe de altă parte, este clar că dezbaterea intensă a ultimilor ani a permeat mai toate straturile societăţii şi că, indiferent ce s-ar întâmpla şi ce şi-ar dori unii, nu mai putem să ne întoarcem la politica struţului care bagă capul în nisip şi nici nu se mai poate împinge gunoiul sub preş.
Simt nevoia să spun răspicat faptul că nimeni din această sală nu mai este dispus să ne întoarcem la situaţia din urmă cu câţiva ani când vine vorba de tratarea sutelor de mii de români care au primit un diagnostic din spectrul oncologic. Nu mai putem reveni la „business as usual” – acea stare în care Ministerul Sănătăţii ne spune pe un ton demn de FNI („dormiţi liniştiţi că ştim ce avem de făcut”), pentru ca nimic să nu se schimbe cu adevărat în sistem. Să ştiţi că, de o lună de zile, sunt într-o stare aproape continuă de surescitare ca urmare a declaraţiilor încă ministrului Sănătăţii, Rafila Alexandru, privitoare la necesitatea modificării Planului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Cancerului.
De unde noi toţi aşteptam să înceapă implementarea efectivă – să vedem programele puse în aplicare, să vedem alocările bugetare, să vedem o schimbare concretă – suntem în situaţia ca un om care a dezbrăcat haina de medic şi a îmbrăcat-o pe cea demagogică să ne spună că el ştie mai bine ce e de făcut. Cu menţiunea că domnul Rafila, şi vă pot prezenta oricând această dovadă dacă doriţi, se numără printre iniţiatorii proiectului legislativ prin care Planul anti-cancer a fost transpus în legislaţie. Dacă avea vreo nemulţumire, nu trebuie să se numere printre semnatarii legii şi avea obligaţia legală şi morală de a depune amendamente.
Acum, când este în postura de a implementa o lege prin care se angajează să implementeze ceea ce a propus, pare că soluţia este amânarea sine die a unui proiect atât de necesar.
Şi, văzând în sală atât de mulţi oameni care au pus suflet şi energie în transformarea Planului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Cancerului în lege, nu ai cum să nu te simţi precum Sisif: ai urcat bolovanul în vârful muntelui şi vezi cum el este împins la vale şi efortul trebuie reluat de la capăt. Numai că aici lucrurile sunt chiar mai grave, pentru că timpul nu are răbdare cu mulţi dintre bolnavii de cancer care aşteaptă soluţii.
Eu sunt om politic, deci, cumva, implicit, parte a problemei. Dar vă asigur că nu suntem toţi făcuţi din aceeaşi plămadă. Sigur că avem o alianţă absolut necesară, în contextul de securitate internaţională actual, dar asta nu mă va împiedica niciodată să susţin cauza dreaptă. O spun răspicat: speranţa mea este că vom avea un nou ministru al Sănătăţii care va prioritiza aplicarea Planului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Cancerului.”, a spus Pauliuc la evenimentul ”Bucharest Leaders' Summit: The future is now. Perspectives of the aftermath".
Totodată, senatoarea PNL, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României a oferit și soluțiile pentru ca numărul de decese din cauza cancerului scadă și în România la același nivel ca în statele occidentale
”Vreau să vă spun că am fost, la începutul lunii mai, în Belgia, pentru a discuta despre politicile specifice din domeniu – cum abordează ei situaţia şi ce facem noi. Deşi Belgia are o incidenţă mai mare a numărului de boli oncologice diagnosticate (7,1 la o mie de locuitori) faţă de România (5,1 la o mie de locuitori), numărul deceselor este mult mai mic (2,59 la o mie de locuitori) faţă de România (2,83 la o mie de locuitori). Raportat la numărul de cazuri, mortalitatea în România ajunge la 55%, în timp ce Belgia are doar 36,1%. Deci, cu un număr mai mare de cazuri, ei au mult mai puţine decese ca noi.
De unde vine diferenţa? Sunt patru factori fundamentali:
1) alocă mai multe fonduri programelor de prevenţie şi descoperire timpurie – fără bani, nu vom rezolva problema;
2) au spitale moderne care oferă condiţii bune;
3) fac cercetare medicală de vârf şi reuşesc acest lucru pentru că atrag cei mai buni doctori din Europa, plătind salarii mari;
4) adoptă mai rapid medicamentele inovative şi tehnologiile moderne, nefiind blocaţi atât de mult în zona birocraţiei.
Evident că nu cred că lucrurile se pot schimba în România peste noapte. Dar de undeva trebuie început – şi când alergi un maraton, trebuie să ai curajul să faci primul pas. Iar noi suntem în acest punct. Cu voia dumneavoastră, aş vrea să mai punctez două lucruri:
1. Pentru că multe dintre prevederile Planului anti-cancer se refereau la nevoia implementării mai rapide a unor programe de screening şi a unor teste specifice, marea reuşită a acestei sesiuni parlamentare care se va încheia în iunie este adoptarea legislaţiei privind medicina personalizată. Aproape 50% dintre bolnavii oncologici suferă de o mulţime de afecţiuni din acest spectru care intră mai degrabă în categoria cancerelor rare – mai greu diagnosticabile şi care necesită scheme de tratament specifice. De aceea, am promovat în Parlamentul României (şi ţara noastră este iarăşi printre primele din UE care promovează o asemenea legislaţie) o lege care oferă dreptul la medicină personalizată. Acest proiect de lege s-a născut din dorinţa de a pune fiecare pacient în centrul sistemului de sănătate. Acest cadru legal reprezintă o umbrelă sub care se pot introduce noi programe de analize şi screening-uri, la fel cum se pot introduce mai rapid în schemele de tratament din România noile medicamente descoperite. Legea este congruentă cu Strategia Naţională de Sănătate pentru perioada a României pentru perioada 2022 – 2030. Aceasta prevede creșterea accesului la servicii personalizate de prevenție pentru principalele cauze de mortalitate și dizabilitate, dar şi includerea în pachetul de servicii de bază a testelor diagnostic și dispozitivelor medicale asociate cu noile terapii medicamentoase cu decizie de intrare în Lista medicamentelor compensate.
2. Nu în ultimul rând, aş vrea să vă invit pe toţi – cu mic, cu mare – să participaţi la evenimentele prilejuite de al doilea an când sărbătorim Ziua Naţională a Supravieţuitorilor de Cancer. Mai mult ca niciodată, avem nevoie de speranţă şi de exemple pozitive din partea celor care au terminat cu bine maratonul pentru cei care se află încă pe acest traseu. Evenimentele urmează să aibă loc în săptămâna 5 – 11 iunie 2023. Tematica generală a evenimentului va fi „Cursa lungă a supraviețuirii: de la prevenție și diagnosticare timpurie, la reintegrare deplină în societate”. Succesul primei ediţii a Zilei Naţionale a Supravieţuitorilor de Cancer, mai ales în contextul sprijinului Administraţiei Prezidenţiale şi al Guvernului României, m-a bucurat foarte tare.
Mi-am dat seama că nu numai supravieţuitorii se bucură de acest eveniment, cât şi cei care încă luptă pentru a birui boala. Pe de o parte, pentru că asta creşte nivelul de awareness privind necesarul resurselor pe care societatea trebuie să le aloce în sprijinul lor. Pe de altă parte, este clar că asemenea evenimente oferă speranţă, iar acesta este un ingredient esenţial pe drumul vindecării. Ne-am dorit foarte mult ca a doua ediţie să construiască o punte între bolnavi şi supravieţuitori – vrem să-i aducem la un loc pentru a-şi împărti poveştile şi pentru a se ajuta reciproc. De aceea, şi tematica aleasă.
Mi se pare foarte important ca această cauză comună a noastră – de a-i ajuta pe bolnavi, pe supravieţuitori, pe familiile şi prietenii lor – să se afle sub spectrul speranţei. Pentru că această vâlvâtaie mică ne oferă inclusiv nouă putere de a merge mai departe şi a lupta pentru principiile şi valorile în care credem. Nu degeaba, în mitologia greacă, speranţa (ultima ieşită din Cutia Pandorei) era virtutea prin care se dorea compensarea multora din relele care se petrec în această lume.”, a adăugat Pauliuc.
Comentează