Liderul AUR, George Simion, a recurs la o serie de invective la adresa contracandidatului său, Nicușor Dan, numindu-l pe rând „autist”, „securist” și, în cele din urmă, „nazist”. Declarațiile făcute în fața românilor din diaspora au stârnit reacții puternice și au ridicat semne de întrebare despre direcția în care se îndreaptă discursul public.
Ceea ce inițial părea doar o gafă izolată s-a dovedit a fi mai degrabă un duș de cuvinte unul mai 'greu' decât celălalt. Într-un miting susținut la Bruxelles, Simion și-a justificat afirmația (cum că Nicușor Dan ar fi 'autist, săracul' spunând că, de fapt, intenționase să folosească termenul „securist”, pentru ca mai apoi să îl numească „nazist”, în cadrul unei tirade în care a acuzat o conspirație neomarxistă ce urmărește „mutilarea copiilor” și trimiterea tinerilor „în războaiele altora”.
"Cum veți putea uni o societate care, în acest moment, este împărțită între un astfel de candidat – cu acest tip de discurs, pe care unii chiar îl aprobă – și cei care vă susțin pe dumneavoastră?" - a fost întrebarea jurnalistei Sabina Iosub.
Răspunsul lui Nicușor Dan a venit, evident, în contrast cu tonul lui George Simion.
„Da, am dubii că domnul Simion înțelege ce înseamnă «nazist».”
Acesta reclamă lipsa unei culturi a dezbaterii și a argumentului, insistând că o campanie electorală este momentul în care cetățenii trebuie să poată compara idei, nu etichete:
„Românii trebuie să vadă diferența între cineva care critică pe altcineva cu argumente, cu probe, cu declarații – și un alt candidat care aruncă vorbe fără niciun fel de dovadă.”
Declarația devine și mai relevantă în lumina tensiunilor sociale generate după primul tur de scrutin, când o parte a societății a reacționat virulent față de alegerea lui Călin Georgescu. Nicușor Dan a reamintit că a fost printre puținii actori publici care au cerut atunci temperarea discursului:
„Am spus: nu e bine să exagerăm diferențele dintre noi.”
Chiar înainte de a fi candidat – vă amintiți – pe 24 noiembrie, când Călin Georgescu a câștigat primul tur, au apărut niște manifestații ale studenților, în marile orașe, care cumva desconsiderau publicul care l-a votat. Încă de atunci am spus: Nu e bine să exagerăm diferențele dintre noi. Acesta a fost un mesaj pe care l-am susținut întreaga campanie, după ce am intrat în cursa electorală. Pentru provocările pe care România le are, societatea noastră trebuie să fie unită, capabilă să discute între grupuri sociale diferite. Este o convingere profundă a mea. În ipoteza în care voi fi președinte, vreau să fiu și președintele celor care nu m-au votat și să-i conving, în timp, că autoritățile statului român lucrează și pentru ei.”
Comentează