Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, de ce va retrimite Parlamentului legea inițiată de deputatul Silviu Vexler. „Este neclară”, a punctat președintele.
- Joi, 17 iulie, CCR a respins în unanimitate sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan asupra legii care sancționează extremismul și antisemitismul. Judecătorii CCR au decis că obiecția este neîntemeiată, iar prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate, potrivit comunicatului emis de CCR. Președintele a anunțat atunci că va retrimite legea în Parlament.
„Da, eu consider că legea este neclară și tocmai în spiritul unui dialog, dacă nu diminuarea măcar pentru neamplificarea tensiunilor care există, trebuie ca legea să fie foarte clară, și acesta e motivul pentru care o voi retrimite Parlamentului”, a spus Nicușor Dan
Nicușor Dan a subliniat totodată că angajamentul României în combaterea antisemitismului rămâne ferm și că nu se pune problema unei schimbări de direcție în această privință: „Evident că România rămâne angajată în combaterea xenofobiei, antisemitismului și promovarea unei culturi a dialogului”.
Cum explică blocajul de la Muzeul Holocaustului
Președintele României, Nicușor Dan, a explicat miercuri motivele care au dus la blocarea avizului urbanistic pentru Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, precizând că problema ține de respectarea legislației și a reglementărilor urbanistice, nu de vreo opoziție față de proiect în sine.
„Haideți să lămurim această chestiune foarte serioasă”, a spus șeful statului, referindu-se la acuzațiile privind tergiversarea proiectului pe vremea când era primar. El a reamintit că, în perioada 2017-2018, statul român a pus la dispoziție o clădire pentru găzduirea muzeului, iar Institutul „Elie Wiesel” a lansat o procedură de achiziție publică pentru restaurarea și transformarea acesteia într-un spațiu muzeal.
Potrivit lui Nicușor Dan, echipa câștigătoare a licitației, formată din arhitecți și constructori, a venit ulterior la Primăria Capitalei cu mai multe cereri de certificate de urbanism. „Spre stupoarea noastră în 2022 a venit cu propunere, nerespectând tema de proiect, a propus demolarea lui și construirea unui imobil similar, cu care nu am fost de acord, încălca regulamentul zonei protejate”, a explicat el. Președintele a susținut că această propunere încălca regulamentele pentru zonele protejate ale orașului.
În 2023, autoritățile locale au agreat, printr-un certificat de urbanism, ca aproximativ 55% din clădire să fie păstrată, inclusiv fațadele și scările interioare. Cu toate acestea, echipa de proiect a revenit ulterior cu o solicitare ce prevedea demolarea unei părți și mai mari din clădire, ceea ce a dus la refuzul autorizației.
Un alt impediment invocat de președinte ține de regimul juridic al proprietății: „Construcția are niște părți care țin de alți proprietari, și legea spune co poți da autorizație numai pentru proprietar. Problema de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată de guvernul României când eu am plecat de la primărie.” Nicușor Dan a subliniat că această problemă nu a fost rezolvată de Guvern înainte ca el să plece de la Primăria Capitalei.
„Sunt convins că poziția mea este absolut legitimă față de situația legislativă existentă. Una e să fii ferm împotriva manifestărilor antisemite, alta e să dai o lege care mai mult încurcă decât ajută”, a conchis președintele.
Comentează