Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor ajunge pentru prima dată în România, într-un eveniment istoric de o importanță spirituală deosebită. După mai bine de opt secole în care au fost păstrate la Veneția, acestea vor fi aduse între 30 aprilie și 8 mai 2025, fiind așezate spre închinare la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman.
Evenimentul are o triplă semnificație: 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, 140 de ani de la dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. Acest pelerinaj va fi cel mai mare organizat vreodată la Mănăstirea Pantocrator și unul dintre cele mai importante momente din viața spirituală a României.
Sfânta Împărăteasă Elena este una dintre cele mai mari figuri ale creștinismului, fiind recunoscută în mod special pentru descoperirea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.
Născută în secolul al III-lea, Sfânta Elena a fost mama împăratului Constantin cel Mare, cel care a oficializat creștinismul în Imperiul Roman. A avut un rol fundamental în sprijinirea primelor comunități creștine, contribuind la răspândirea credinței și la ridicarea unor biserici de o importanță majoră. Se știe că a fost o împărăteasă milostivă, preocupată de ajutorarea săracilor, bolnavilor și prizonierilor, pe care încerca să-i elibereze.
După Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), a plecat într-un pelerinaj în Țara Sfântă, unde a ordonat demolarea unui templu păgân ridicat pe locul răstignirii lui Hristos. După săpături, a fost descoperită Sfânta Cruce, alături de alte două cruci și câteva cuie. Potrivit tradiției, Sfânta Cruce a fost identificată fie prin inscripția „Iisus Hristos, Regele Iudeilor” (INRI), fie printr-o minune – fie vindecarea unei femei bolnave, fie învierea unui copil care s-a atins de lemnul sfințit.
Sfânta Elena a trecut la Domnul în anul 329 sau 330, iar trupul său a fost inițial îngropat la Roma, fiind ulterior transferat la Constantinopol.
Povestea moaștelor Sfintei Elena
După moartea sa, moaștele împărătesei au fost venerate de credincioși și mutate în Constantinopol. Însă, în anul 1211, acestea au fost furate de venețieni în timpul Cruciadelor și duse la Veneția, unde au fost depuse în Biserica Santa Elena, aflată pe o insulă cu același nume.
Această insulă a fost separată de oraș până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a fost integrată în structura urbană a Veneției. De-a lungul secolelor, biserica a fost renovată și resfințită, iar moaștele împărătesei au rămas acolo, fiind cinstite cu evlavie de credincioșii ortodocși și catolici.
În ciuda importanței sale, relicva nu a părăsit niciodată Italia, cu excepția unei scurte călătorii la Atena. Astfel, aducerea moaștelor în România este un moment unic în istoria Bisericii Ortodoxe Române și o binecuvântare pentru toți credincioșii.
Un efort excepțional pentru aducerea moaștelor în România
Decizia de a aduce moaștele Sfintei Împărătese Elena în România a fost rezultatul unui proces îndelungat de negocieri și a unor eforturi logistice deosebite. Biserica Ortodoxă Română a purtat discuții timp de doi ani pentru a obține acordul necesar, având de îndeplinit condiții stricte de securitate și conservare.
Transportul moaștelor va fi realizat în condiții speciale, cu un protocol atent stabilit. Racla va fi plasată într-un spațiu dedicat în avion, iar la sosirea în București, va fi expusă pentru închinare la Catedrala Patriarhală, timp de două ore, înainte de a fi dusă la Mănăstirea Pantocrator.
Între 30 aprilie și 8 mai, Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman va deveni locul de pelerinaj al miilor de credincioși care vor veni să se închine moaștelor Sfintei Elena. Acesta va fi cel mai mare pelerinaj organizat vreodată la această mănăstire și unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase din România.
De-a lungul istoriei, Sfânta Elena a fost considerată un model de credință, milostenie și devoțiune față de Hristos. Prin eforturile sale, creștinismul a fost consolidat, iar locurile sfinte din Ierusalim au devenit spații de rugăciune pentru întreaga lume creștină.
Astfel, credincioșii români au ocazia să-i cinstească moaștele, să se roage și să se întărească duhovnicește într-un moment cu o încărcătură spirituală unică.
Comentează