Premium
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a slujit în Duminica a 32-a după Rusalii la Catedrala Patriarhală din București.
Numită și Duminica lui Zaheu, întrucât în paginile textului biblic citit se amintește de acest vameș, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor l-a recomandat pe Zaheu ca model de urmat.
Credincioșii prezenți în număr mare s-au rugat cu evlavie la Sfânta Liturghie, alături de sfințiții slujitori. Aceștia au primit și binecuvântarea sfinților prăznuiți întrucât încă din ajun au fost așezate spre închinare, în Catedrala Patriarhală, trei racle în care sunt păstrate fragmente din cinstitele moaște ale marilor dascăli ai lumii și ierarhi. Înainte de începutul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a săvârșit și slujba de sfințire a unei racle în care este păstrat un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici, dăruit de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. După slujba de sfințire, racla a fost așezată spre închinarea credincioșilor alături de cele ale Sfinților Trei Ierarhi, prilej cu care Preasfinția Sa a rostit un scurt cuvânt în care a evidențiat calitatea de rugător și nevoitor a „Luceafărului Olteniei”: „Sfințirea acestei racle cu moaștele Sfântului Irodion de la Lainici ne arată un lucru deosebit de important, anume că Sfântul Irodion, odrăslit în cetatea Bucureștilor împreună cu alți doi cunoscuți și iubiți sfinți români, a fost un om nevoitor și rugător. S-a nevoit vreme de aproape 50 de ani în pustiul defileului Lainici, rugându-se neîncetat și păstrând rânduielile pe care le-a învățat în timpul viețuirii sale în Mănăstirea Cernica, sub povățuirea Sfântului Calinic. După trecerea lui la cele veșnice s-a vorbit adeseori despre sfințenia sa. În acest an, în care Biserica Ortodoxă Română ne pune la inimă valoarea rugăciunii și ne prezintă chipurile unor mari rugători, Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici este un model, o icoană și un rugător pentru noi toți”.
În cadrul Sfintei Liturghii a fost lecturat pasajul evanghelic duminical ce relatează întâlnirea Mântuitorului Iisus Hristos cu vameșul Zaheu (Luca 19, 1-10). În continuare, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat sensurile duhovnicești ale textului evanghelic: „Evanghelia acestei duminici ne vorbește despre una dintre cele mai tulburătoare întoarceri către Dumnezeu, despre un om foarte cunoscut în ținutul lui, mai-mare peste vameși și foarte bogat. Nu știm cum și-a adunat bogăția, fiind posibil ca ea să fi fost obținută cu nedreptate. Atunci când cineva este foarte bogat și nu mulțumește lui Dumnezeu, bogăția nu este podoabă. Iar dacă nu este milostiv față de semeni, bogăția și demnitatea lui nu îi aduc confort și nici bucurie celor din jur. Această Evanghelie ne vorbește despre întoarcerea unui om detestat în comunitate, care nu reușise să atragă simpatia celor din preajmă”. În continuare, Preasfinția Sa a oferit contextul necesar înțelegerii potrivite a textului evanghelic, ilustrând felul în care erau priviți vameșii acelor timpuri și arătând care erau poruncile Legii Vechi privind corectarea nedreptăților făcute celor săraci și asupriți.
De asemenea, ierarhul a arătat că faptele pocăinței lui Zaheu, pricinuite de sosirea Mântuitorului în casa sa, sunt demne de urmat de către fiecare credincios în parte: „Câți dintre noi ar oferi jumătate din averea lor într-o zi pentru dorința întoarcerii către Dumnezeu? Exemplul lui Zaheu este mai mult decât actual și necesar. El nu s-a întors doar plângând și făgăduind că își va schimba viața, ci a însoțit pocăința lui cu fapte bune. Atunci când cineva lucrează astfel de fapte pentru mântuirea lui, Dumnezeu nu poate rămâne indiferent. De aceea a poposit Domnul în casa lui Zaheu, pentru că El nu venise pentru cei drepți, ci pentru cei păcătoși. Mântuitorul venise să tămăduiască un om care suferea de orbire sufletească, mult mai greu de purtat decât orbirea trupului, pe care o vindecase cu puțin timp în urmă la un alt locuitor al cetății Ierihonului”, scrie ziarullumina.ro.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a vorbit despre faptele vrednice de laudă ale sfinților zilei: „Deși Sfinții Trei Ierarhi au zile separate de prăznuire, încă din veacul al XI-lea s-a hotărât, la Constantinopol, pomenirea celor trei Părinți în aceeași zi. Aceștia au trăit într-un veac pe care Biserica l-a numit «secolul de aur» pentru frumusețea și profunzimea învățăturilor celor trei mari teologi, rugători, liturghisitori, apărători ai Preasfintei Treimi și modele pentru slujitorii Bisericii. În această zi, Sfinții Trei Ierarhi ne învață să îi cinstim pe toți deopotrivă și să ne aducem aminte de râvna lor pentru viața plină de nevoințe, pentru rugăciune, pentru lucrarea lor îndreptată către cei săraci și neajutorați și pentru săvârșirea Sfintei Liturghii de care s-au considerat întotdeauna nevrednici”.
