Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a avertizat că Statele Unite ar putea construi o structură proprie de influență în Europa de Est, incluzând „cinci până la zece țări”, printre care și România, dacă Uniunea Europeană continuă să amâne decizii strategice privind extinderea și integrarea statelor candidate, potrivit Mediafax.
Declarațiile au fost făcute într-un episod recent al podcastului The Rest Is Politics: Leading, realizat de Alastair Campbell și Rory Stewart, în care liderul sârb a discutat despre poziționarea Serbiei între UE, Rusia, China și Statele Unite.
SUA ar putea construi o rețea de influență în Europa de Est
Vučić a spus că Washingtonul ar putea ajunge să exercite o influență predominantă asupra unor state est-europene, fără ca acestea să fie formal „sub controlul” SUA.
„Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană”, a spus Vučić.
România, Polonia și Bulgaria, menționate în scenariul lui Vučić
Întrebat dacă se referă la o posibilă desprindere a unor țări din Est de nucleul vest-european al UE, președintele Serbiei a confirmat: „Da”. El a invocat apoi Polonia, România și Bulgaria, afirmând că americanii ar putea discuta cu „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”, ceea ce ar face mai dificil pentru europeni să mențină coeziunea politică.
Propunerea Vučić–Rama pentru integrarea statelor candidate
Declarația a fost făcută în contextul în care Vučić susține accelerarea integrării statelor candidate în piața unică europeană. El a reluat ideea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama: acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate pregătite, fără ca acestea să ceară imediat drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European. Propunerea Vučić–Rama a fost prezentată public într-un text comun relatat la sfârșitul lunii februarie.
Liderul de la Belgrad a argumentat că primirea doar a unor țări precum Muntenegru sau Moldova, fără Serbia, „nu are sens”, pledând pentru o abordare de pachet în cazul statelor candidate. Serbia este stat candidat la UE din 2012, iar negocierile de aderare au început în ianuarie 2014; potrivit Consiliului UE, 22 de capitole de negociere au fost deschise până acum.
Critici la adresa UE pentru întârzierea extinderii
În interviu, Vučić a criticat și reticența marilor puteri europene față de extindere, sugerând că lipsa unei decizii rapide ar fi „o mare greșeală strategică”.
Comparații controversate cu aderarea României și Bulgariei la UE
El a făcut o comparație cu aderarea României și Bulgariei, susținând că acestea nu ar fi îndeplinit toate cerințele la momentul intrării în UE. În același pasaj, Vučić a indicat greșit anul aderării, vorbind despre 2004; România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
„Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul”, a afirmat președintele Serbiei.
Întrebat dacă marile puteri europene își doresc cu adevărat continuarea extinderii Uniunii Europene, Vučić a spus că blocarea procesului ar fi o eroare majoră.
„Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică”, a declarat el.
Președintele Serbiei a adăugat că speră să existe o schimbare de abordare în capitalele europene importante.
„Sper că există, pentru prima dată după mulți ani, o anumită înțelegere în Italia, Franța și Germania. Asta cred. Dar nu sunt sigur”, a spus Vučić.
Liderul de la Belgrad respinge o apropiere de Moscova
În același interviu, liderul de la Belgrad a respins acuzațiile potrivit cărora Serbia ar fi apropiată excesiv de Moscova și a criticat modul în care Occidentul prezintă Rusia. Întrebat despre relația Serbiei cu Rusia, Vučić a spus că Occidentul se descrie drept „un far al democrației”, în timp ce Rusia este tratată drept „un far al răului”, o abordare pe care a calificat-o drept falsă.
„Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru”, a spus Vučić.
Referiri la NATO, Kosovo și impactul asupra opiniei publice din Serbia
Președintele Serbiei a legat poziția publicului sârb față de Rusia de bombardamentele NATO din 1999 și de statutul Kosovo. El a acuzat statele occidentale că au schimbat frontierele Serbiei, iar acest precedent ar fi fost observat ulterior și de alte state.
„Mulți oameni din lume au început să facă lucruri împotriva națiunilor suverane și să schimbe granițe pentru că au văzut că voi ne-ați schimbat granițele”, a afirmat Vučić.
Comentează