Premium
Regele Mihai a fost un model de răbdare și rugăciune, a afirmat luni Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul. Ierarhul a adăugat că suveranul a avut o viață lungă „de credință, de iubire a poporului și Bisericii lui, de fidelitate față de responsabilitățile pe care le-a primit prin ungerea cu Sfântul și Marele Mir în calitate de Rege al României”.
Ierarhul a oficiat, la Catedrala Patriarhală, slujba Parastasului la pomenirea de cinci ani de la mutarea la cele veșnice a Regelui Mihai I al României.
La ceremonie au participat membrii Familiei Regale a României, slujitori ai Catedralei Patriarhale, membri ai Administrației Patriarhale.
Episcopul-vicar patriarhal a făcut un rezumat al celor mai importante evenimente din viața duhovnicească a Regelui Mihai: a fost botezat la Catedrala Patriarhală de Mitropolitul Primat al României, Miron Cristea, viitorul patriarh, a participat, în același sfânt locaș, la proclamarea Patriarhiei Române în anul 1925 și a fost uns rege tot în această catedrală în 1940, de către Patriarhul Miron Cristea.
Regina Mamă Elena l-a învățat valoarea rugăciunii
Ierarhul a amintit despre formarea spirituală primită în familie de viitorul rege.
„A venit des la Catedrala Patriarhală, condus de evlavioasa sa mamă, Regina Elena, o femeie care a rămas în amintirea femeilor ca o credincioasă profund evlavioasă, de la care tânărul principe a învățat să se roage des, să citească Sfintele Scripturi și să frecventeze Biserica, spovedindu-se și împărtășindu-se cu regularitate.”
Patriarhul Daniel i-a distins pe membrii Casei Regale a României cu Ordinul „Maica Domnului Rugătoarea”
„Părintele Stăniloae, după anii 1990, a afirmat că un om care a avut o mamă atât de evlavioasă ca Regina Elena și un profesor atât de bine pregătit, de patriot și de credincios ca Pr. acad. Nicolae M. Popescu, nu poate fi decât un patriot autentic și un creștin profund”, a amintit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
Regele Mihai, repere din parcursul spiritual
„În exil, a rămas fidel poporului său, căruia i s-a adresat prin mesaje la marile sărbători naționale și religioase, îndemnându-l să rămână înrădăcinat în dreapta credință ortodoxă și în iubirea față de valorile noastre naționale”, a continuat Preasfinția Sa.
Ierarhul a amintit și vizita în România din 1992, pe care Regele Mihai a făcut-o la invitația unui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române (Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților), precum și întâlnirea Majestății Sale cu Părintele Cleopa în timpul unei vizite făcute la Mănăstirea Sihăstria Neamțului.
Ultima vizită a suveranului la Catedrala Patriarhală din Capitală a fost la întronizarea Părintelui Patriarh Daniel, „arătând, prin prezența sa, necesitatea de a cultiva relații armonioase între Biserică și stat și, de asemenea, un simbol al unității poporului român în jurul Bisericii sale”, a spus episcopul-vicar patriarhal.
Preasfințitul Părinte Varlaam a dezvăluit că, „în ultimii ani din viață, Regele Mihai a trăit într-o atmosferă aproape monahală. La reședința sa din Elveția fost restaurată atmosfera de altădată de la Curtea basileilor bizantini, când împărații erau înconjurați de rugăciune multă, de slujbe de dezlegare și de împărtășirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos”.
Majestatea Sa le rugase pe maicile venite din țară la Reședința Regală de la Versoix să-ți facă pravila cu voce tare, chiar dacă aceasta dura ore întregi.
Un testament moral pentru România
Ierarhul a menționat și discursul istoric rostit de Regele Mihai în Parlamentul României în 2011, despre care a spus că este un testament spiritual, căci suveranul afirma: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”.
„De aceea, pomenind personalitatea luminoasă a Regelui Mihai I la împlinirea a 5 de la plecarea sa la viața veșnică, să ne amintim mereu aceste cuvinte, care sunt susținute de o viață atât de lungă de credință, de iubire a poporului și Bisericii lui, de fidelitate față de responsabilitățile pe care le-a primit prin ungerea cu Sfântul și Marele Mir în calitate de Rege al României, un model de răbdare în suferință, un model de iertare a tuturor celor care i-au fost ostili, un model de rugăciune.”
„Aceste cuvinte ne obligă să ne amintim astăzi de credința, de evlavia, de ținuta morală augustă a Regelui Mihai I, străduindu-ne și noi să-i urmăm exemplul și să ne rugăm pentru odihna sufletului său atât de nobil și de luminos, rugându-L pe Dumnezeu, cel Care a trimis pe Fiul Său în lume ca să le dăruiască celor care cred în El viață veșnică, să-i dăruiască odihnă în lumina celor drepți”, a încheiat ierarhul.
Cea mai importantă acțiune a Regelui Mihai a fost scoaterea României din alianța cu Germania nazistă și alăturarea țării la Forțele Aliate (23 august 1944), ceea ce a scurtat al Doilea Război Mondial în Europa cu șase luni.
