Premium
Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a declarat, marţi, că reţinerea unor sume din drepturile TV care să asigure plata salariilor jucătorilor nu este o soluţie pentru a evita situaţiile în care cluburile nu îşi pot plăti fotbaliştii, federaţia propunând, printre altele, introducerea unui plafon salarial în Liga I, ca un procent din total venituri.
"E o idee bună pe ansamblu (n.r. - reţinerea unor sume din drepturi), pe fond, care ar trebui să reprezinte doar un instrument pentru garanatarea desfăşurării activităţii unui club de Liga I, dar nicidecum o asemenea măsură nu poate reprezenta o soluţie unică, salvatoare pentru situaţia financiară la nvelul Ligii I. Dacă mergem în această direcţie, este nevoie de un acord al cluburulor de Liga I în Adunarea Generală a LPF şi nicidecum o intervenţie în manulaul de licenţiere.
Citește și: Burleanu reales la un nou congres: Șeful FRF nu are adversar pentru alegerile din 22 aprilie
Veniturile din drepturile TV nu acoperă astăzi cheltuielile salariale pentru cluburile din Liga I. Dacă facem o analiză 2018-2020, cumulat, drepturile TV au reprezentat în medie 40 la sută din totalul veniturilor operaţionale la nivelul cluburilor. La unele cluburi au fost chiar 60-70 la sută, dar vorbim ca medie. În aceeaşi perioadă, media cheltuielilor cu personalul a fost de 2,2 ori mai mare decât valoarea drepturilor TV. Astfel, dacă s-ar reţine toate drepturile TV nu ar acoperi nici măcar 50 la sută din cheltuielile salariale. Când ne referim la personal, trebuie să luăm în calcul nu numai jucătorii, ci staff-ul medical, antrenori, inclusiv staff-ul pe care îl regăsim la academii şi aşa mai departe.
La nivelul cluburilor din Liga I şi Liga a II-a, angajaţii cu veniturile cele mai mici sunt ultimii care îşi primesc banii când apare o situaţie de criză. Acestea sunt grupurile cele mai vulnerabile pe care le avem în fotbal şi cele mai expuse din punct de vedere financiar. Orice soluţie care merge în zona asta de garantare a activităţii la nivelul unui eşalon fotbalistic trebuie să fie echitabil pentru tot ecosistemul şi să ţină cont de toate specifictăţile. Avem cheltuieli cu alţi creditori în valoare de aproximativ 28 de milioane de euro în medie, mai mult decât valoarea drepturilor TV în fiecare an la nivelul Ligii I.
Dacă vrei să-ţi garantezi activitatea, trebuie să iei în calcul şi acest lucru. Când ne referim la această cheltuială cu caracter operaţional înţelegem aici închirierea stadionului, transport, cazare, masă, echipament sportiv. Valoarea acestor cheltuieli depăşeşte valoarea drepturilor TV. În plus, nu ai niciodată garanţia încasării drepturilor TV la termen, chiar dacă deţinătorii drepturilor TV fac eforturi foarte mari. Un alt element important, când iei decizia de a bloca o anumită garanţie scade implicit credibilitatea cluburilor pe piaţa bancară dacă avem cluburi care doresc să se împrumute. Odată ce ai stabilit această metodă este mult mai dificil să absorbi bani din mediul bacar sau de la alţi creditori.
Problema pe care o avem la nivelul Ligii I este că pentru unele cluburi salariile sunt mult, mult prea mari decât nivelul de finanţare şi nu se pot acoperi din activitatea curentă. Prin urmare, orice decizii de intervenţie care vor avea loc în acest an cu impact din primăvara anului viitor duce şi la următoarea realitate: multe dintre cluburi trebuie să-şi reducă fondul de salarii sau să găsească surse de venit din piaţă. Obiectivul de la care plecăm în acest proces de consultare este să oprim cursa promisiunilor neonorate atunci când vine vorba de salalrii la nivelul Ligii I. Aici e problema. Pană în vară vrem să epuizăm aceste întâlniri, dacă ni se va solicita sprijinul de către LPF şi de către cluburile din Liga I. Zona în care vrem să intervenim este la modificarea regulamentului de licenţiere, plecând de la experienţa pe care o avem cu sistemul actual de licenţiere, dublat de acest sistem de monitorizare. Astfel, dorim să creştem perioada de monitorizare financiară şi să renunţăm la anumite termene de graţie cu care lucrăm.
O altă intervenţie este să monitorizăm bugetul planificat versus cel realizat. Fiecare club va trebui să depună bugetul cu toate sursele de finanţare şi în acelaşi timp vom avea acest control de două ori pe an în ceea ce priveşte realizarea acestui buget şi penalizări, care pot fi puncte sau de ordin finaciar. O altă direcţie pe care o luăm în calcul este introducerea unui plafon salarial ca un procent din total venituri pentru cheltuielile salariale. Mai putem să încurajăm cluburile să dea un credit mult mai mare jucătorilor tineri. Credem că transferurile de jucători tineri pot reprezenta noi surse de venit pentru cluburi. În fotbalul european, 55 la sută din valoarea transferurilor a venit ca urmare a transferurilor jucătorilor sub 23 de ani. Pe noi, media ultimilor zece ani ne plasează la 47 la sută", a declarat Burleanu, într-o conferinţă de presă.
Două cluburi din Liga I, Academica Clinceni şi Gaz Metan Mediaş, se confruntă cu mari probleme financiare şi şi-au pierdut majoritatea jucătorilor.
