Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri că România intenționează să dezvolte, împreună cu companii din Ucraina, capacități de producție pentru drone militare, proiect strategic inclus în programul de înzestrare al armatei și în planul Uniunii Europene de consolidare a industriei europene de apărare. Primele drone fabricate în țara noastră ar putea ieși pe linia de producție în anul 2027, potrivit ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu.
Într-un interviu acordat Prima TV, premierul Ilie Bolojan a explicat că România va colabora cu Ucraina pentru producerea de drone militare, atât pentru nevoile proprii, cât și pentru a se integra în lanțurile europene de producție din domeniul apărării.
„Una dintre opțiunile pe care le avem este să colaborăm cu companiile din Ucraina, astfel încât o parte din investițiile finanțate prin programele Uniunii Europene să fie direcționate către producția de drone”, a spus Bolojan.
Premierul a subliniat că România urmărește să obțină nu doar echipamente militare necesare apărării, ci și beneficii economice, precum transfer de tehnologie, locuri de muncă și integrarea industriei autohtone în lanțurile valorice europene din domeniul apărării.
El a adăugat că dezvoltarea industriei de apărare este determinată de realitățile geopolitice din estul Europei și de atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care obligă statele europene să își întărească capacitățile militare.
Primele drone româno-ucrainene, în 2027
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat joi, la Digi24, că primele drone produse în România în parteneriat cu Ucraina ar putea fi gata în 2027, dacă termenele din programul european SAFE sunt respectate. Chestionat dacă nu este prea optimist privind acest termen, ministrul a spus că a vizitat patru fabrici de drone și că procesul de producție nu este complicat. Moșteanu a precizat că România va finanța fabrica de producere a acestor drone prin programul SAFE al Uniunii Europene, termenul limită de semnare a contractelor fiind luna mai 2026.
Ministrul Apărării a explicat, în legătura cu colaborarea cu Ucraina pentru producția de drone, că România are o serie de condiții pe care Kievul nu le are, iar fabricarea acestor aparate poate fi finanțată prin programul SAFE al UE: „Producție pe tehnologie ucraineană, producție aici, ăsta este planul nostru discutat. Am discutat cu ei (ucrainenii, n.r) în august, când am fost acolo. Sunt interesați. Noi avem niște condiții pe care ei nu le au. Adică suntem o țară pe timp de pace, avem legislația europeană, avem forță de muncă, avem inovație, avem finanțarea SAFE. Deci pentru genul ăsta de joint-venture putem finanța prin SAFE. Ei au însă o tehnologie verificată pe frontul de luptă în fiecare zi și îmbunătățită pe frontul de luptă în fiecare zi. Și dacă punem toate astea două una lângă alta, putem avea un joint venture de succes din care să beneficieze în continuare și ei, pentru că au nevoie de astfel de echipamente și noi pe termen lung”, a explicat Moșteanu.
Ce drone are Armata
Moșteanu a prezentat apoi, pe scurt, ce tipuri de drone are în prezent Armata Română și ce va achiziționa în viitor. „Avem drone Bayractar, avem mai trei sisteme de drone Bayrachtar pe care le folosim de ceva vreme cu piloții. Urmează să vină dronele Watchkeeper, foarte, foarte bune și performante. Dronele de la Quantum (Drone Vector produse de germanii de la Quantum Systems, n.r.), dronele de rază scurtă, la fel urmează să vină. Sunt ceva drone first person view (FPV) pe care le folosesc câteva unități, mai mult experimental. Sunt drone și un laborator de drone la Academia Forțelor Terestre, la Sibiu și le folosesc și în în poligonul de la Daia, pentru diverse simulări și antrenamente. Forțele Navale vor avea dronele V-BAT (MQ-35A V-BAT, dezvoltate de compania americană Shield AI, n.r.), niște drone foarte, foarte evoluate. Au sau primesc câteva de la statul american în cadrul unui program mai larg pentru supraveghere pe Marea Neagră. Mai cumpărăm unele drone cu lansare verticală de pe nave”, a enumerat oficialul.
Termenul pentru semnarea contractelor în programul SAFE Ionuș Moșteanu a precizat că pentru cheltuirea banilor acordați României prin programul SAFE de Uniunea Europeană, este nevoie de o colaborare strânsă între mai multe ministere, iar termenul limită de semnare a contractelor pentru a putea cheltui acești bani este luna mai a anului 2026.
„În mai 2026 este termenul de semnare a contractelor pentru SAFE. Deci noi în mai, la final, vom ști exact ce luăm și ce contracte încheiem contracte pentru a fi finanțate prin SAFE și ce nu. Ala e termenul limită, că vrem, că nu vrem, trebuie să tragem cu toții cu acel termen în cap. Avem discuții în fiecare săptămână și săptămâna asta a fost și premierul chiar la o discuție dedicată pe acest subiect. Apoi am continuat cu Cancelaria (primului ministru, n.r.) care coordonează proiectul SAFE, pentru că beneficiarii proiectul lui SAFE sunt mai multe ministere Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării, SRI ul, Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul Economiei are un rol foarte important în povestea asta, pentru că o bună parte din achiziții trebuie să aibă o localizare aici”, a spus ministrul. Rugat să confirme dacă fabrica de drone cu tehnologie ucraineană va începe producția în 2027, Moșteanu a spus „da, în România, într-un an” (de la semnarea contractelor).
Când jurnalistul Cosmin Prelipceanu l-a întrebat dacă nu e prea optimist, ministrul a pus că a vizitat patru astfel de fabrici și că procesul nu este foarte complicat. „Eu am văzut patru fabrici de drone, să știți că nu e foarte complicat ca producție. Eu sunt din Pitești și chiar azi am fost venit de la un eveniment cu oamenii de afaceri, Camera de Comerț și Industrie din Pitești, unde e o industrie în Argeș, o industrie orizontală de componente auto foarte, foarte puternică și am văzut cum arată niște linii de asamblare la Dacia. Ei bine, la drone e mult mai simplu în realitate. Partea foarte, foarte complicată, dincolo de partea de zbor, de aerodinamic, este partea de soft, da, partea de comandă, partea de comandă soft și comunicații. Astea sunt mici și sunt anumite componente pe care le asamblezi. E foarte important softul pe care ucrainienii îl au, îl testează și le folosesc”, a spus Ionuț Moșteanu.
Comentează