Ilie Bolojan, președintele PNL, a tras un semnal de alarmă vineri, în cadrul unei conferințe de presă, privind situația economică dificilă în care se află România înaintea formării noului guvern. Declarațiile vin în contextul negocierilor eșuate de la Palatul Cotroceni și al impasului politic generat de diferențele de viziune dintre partidele implicate.
„Suntem într-o situație complicată. În primul rând, ca țară, avem un deficit bugetar foarte mare, acumulat de-a lungul mai multor ani”, a declarat Bolojan. Liderul liberal a explicat că România are în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce pune o presiune uriașă asupra plăților de dobânzi și necesită contractarea continuă de împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor.
„Anul trecut, deficitul a fost de 9,3% din PIB. Asta înseamnă că am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât am încasat la buget. Această diferență a fost acoperită integral prin credite”, a subliniat Bolojan.
El a precizat că aceste date trebuie prezentate cu onestitate, întrucât orice viitor program de guvernare va trebui să pornească de la realitatea economică actuală și de la necesitatea unor măsuri fiscale urgente și echilibrate.
În continuare, liderul PNL a avertizat că România se confruntă cu o creștere accelerată a datoriei publice și a costurilor de finanțare, în contextul unui deficit bugetar care continuă să se adâncească. Oficialul liberal a subliniat că, în lipsa unor măsuri urgente, situația economică a țării riscă să devină și mai dificilă.
„Pentru că în fiecare an a trebuit acoperită datoria și pentru că, în anii următori, nu vom putea renunța la credite, avem un efect de creștere accelerată a împrumuturilor și a costurilor aferente acestora”, a declarat Bolojan. Potrivit acestuia, datoria publică a ajuns anul trecut la aproape 55% din PIB și ar putea atinge pragul de 60% până la finalul acestui an.
Această evoluție negativă a generat îngrijorări în rândul investitorilor și pe piețele financiare, ceea ce a dus la majorarea costurilor de împrumut. „Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,3% din PIB. Anul trecut am plătit dobânzi de aproximativ 40 de miliarde de lei, iar în 2025 vom plăti și mai mult”, a precizat liderul PNL.
Bolojan a subliniat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică, iar această corecție nu poate fi realizată decât printr-un echilibru între diminuarea cheltuielilor și creșterea veniturilor. În acest context, el a evidențiat și problema absorbției scăzute a fondurilor europene.
„Depindem de accesarea fondurilor europene, dar avem o rată redusă de absorbție. Din cele 28 de miliarde de euro disponibile prin PNRR, am încasat până acum 10,7 miliarde – puțin peste 36%, dintre care 6,4 miliarde sunt granturi”, a spus Bolojan, menționând că termenul-limită pentru utilizarea integrală a fondurilor din PNRR este august 2026.
Totodată, liderul liberal a atras atenția și asupra fondurilor de coeziune, unde, deși există o perioadă mai lungă de utilizare, absorbția rămâne la un nivel nesatisfăcător. „Pentru a ne asigura continuitatea investițiilor, este nevoie de o acțiune rapidă și coordonată. Situația impune o urgență clară”, a declarat Ilie Bolojan.
Dezechilibre economice majore
De asemenea, liderul PNL a vorbit și despre dezechilibrele economice majore cu care se confruntă România.
„Importăm mult mai mult decât exportăm, iar cererea suplimentară generată prin majorările de pensii și salarii se pierde în consumul de produse din import”, a spus Bolojan, arătând că acest dezechilibru economic reclamă programe concrete de susținere a exporturilor și de stimulare a producției interne.
În opinia liderului PNL, România se află într-un punct critic care necesită o analiză onestă a deciziilor din trecut. „Este corect să înțelegem cum am ajuns aici, pentru a putea corecta ceea ce nu funcționează. În ultimii ani, cheltuielile publice au fost aprobate fără a se ține cont de nivelul veniturilor statului”, a punctat el.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, în 2024, veniturile bugetare au crescut cu 10% față de anul anterior, însă cheltuielile statului au avansat cu 19%. O parte semnificativă din această diferență s-a dus către salariile din sectorul public, care au înregistrat o creștere medie de 24%, depășind atât inflația, cât și ritmul de creștere a veniturilor fiscale.
„Avem sectoare bugetare supradimensionate, cu prea mulți angajați și privilegii care nu mai pot fi justificate. Sunt instituții în care fondurile de salarii trebuie revizuite și ajustate”, a declarat liderul liberal.
Totodată, cheltuielile cu pensiile au crescut accelerat, fără o corelare clară cu capacitatea financiară a statului. „Fondul de pensii a crescut cu 53% în ultimii patru ani. Este o presiune bugetară uriașă care trebuie gestionată cu responsabilitate”, a subliniat Ilie Bolojan, făcând apel la un echilibru între măsurile sociale și sustenabilitatea financiară.
Ilie Bolojan: „Am ajuns la o limită”
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a tras un semnal de alarmă cu privire la dezechilibrele structurale din economia României, subliniind că nivelul scăzut de ocupare a forței de muncă și veniturile bugetare reduse afectează grav sustenabilitatea sistemelor publice.
„Ne confruntăm cu o problemă serioasă: prea puțini oameni muncesc în raport cu numărul celor care beneficiază de fonduri publice. Aproape 33% din populația activă, adică în jur de patru milioane de persoane, nu lucrează. România este pe penultimul loc în Europa la acest capitol”, a declarat Bolojan.
El a evidențiat și impactul pensionărilor anticipate asupra pieței muncii. „Jumătate dintre persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani nu mai sunt active, deși reprezintă o categorie cu experiență valoroasă, care ar trebui să contribuie în continuare”, a afirmat liderul liberal.
Bolojan a avertizat că povara asupra sistemului de pensii și a celui de sănătate va crește, în condițiile în care ponderea contribuabililor este deja una dintre cele mai scăzute din Europa.
Pe de altă parte, a remarcat creșterea investițiilor publice – cu 19% anul trecut – dar a precizat că menținerea acestui ritm va fi o provocare în anii următori.
În privința veniturilor statului, liderul PNL a acuzat cadrul legislativ și administrativ deficitar: „Avem o legislație permisivă, o administrare fiscală ineficientă și o lege a insolvenței care permite abuzuri. De asemenea, impozitarea proprietăților este scăzută și adesea inechitabilă.”
Bolojan a subliniat că România are printre cele mai mici venituri bugetare din Uniunea Europeană, raportate la PIB. „Este imposibil să susții salarii și pensii mari cu venituri atât de mici. Asta nu poate funcționa pe termen lung. Am ajuns la o limită. Viitorul guvern va fi obligat să ia măsuri de corecție bugetară”, a punctat el.
În încheiere, liderul liberal a vorbit despre criza de încredere a populației: „Românii au tot mai puțină încredere în clasa politică, în direcția în care merge țara și în instituțiile publice. Este o realitate pe care trebuie să o asumăm.”
Situația României 3.0 by b3b3_niko
Negocieri în derivă
Vineri, PSD a cerut PNL, USR și UDMR să participe la o nouă întrunire pentru finalizarea discuțiilor tehnice privind măsurile fiscal-bugetare. Solicitarea social-democraților vine după ce ședința programată pentru joi seară a fost anulată, pe fondul divergențelor apărute între liderii partidelor în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni.
Conform calendarului inițial, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR ar fi trebuit să se reunească la Palatul Victoria, împreună cu echipele tehnice de negociatori. Totuși, deși unii membri ai acestor echipe ajunseseră deja la sediul Guvernului în cursul după-amiezii, aceștia au părăsit locația, potrivit unor surse politice.
În acest context, Mihai Fifor, președintele organizației PSD Arad, a declarat într-o postare pe Facebook că partidul nu are motive să continue negocierile privind viitoarea guvernare în condițiile în care unii parteneri „confundă negocierile cu bășcălia”.
Comentează