Modificările vocii ar putea oferi un indiciu timpuriu privind riscul de declin cognitiv sau demență, sugerează un nou studiu realizat de cercetători de la Colegiul de Medicină al Universității Drexel din Statele Unite. Cercetarea a analizat datele a peste 833.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 50 de ani și a identificat o asociere între tulburările de voce și apariția ulterioară a unor probleme cognitive.
Depistarea cât mai devreme a unor semne asociate cu demența este importantă pentru monitorizarea evoluției afecțiunii și pentru intervenții care pot sprijini persoanele aflate la risc. Cercetătorii au analizat, în acest caz, dacă schimbările de voce pot fi un astfel de indicator.
Riscul crește atunci când apar și probleme de auz
Studiul, publicat în Journal of Voice, a urmărit 833.417 participanți cu vârsta de 50 de ani și peste, analizând legătura dintre diagnosticul unei tulburări de voce, pierderea auzului sau prezența ambelor probleme și riscul ulterior de deficiențe cognitive ori demență, inclusiv boala Alzheimer.
Rezultatele indică cea mai puternică asociere în cazul persoanelor care prezentau atât o tulburare de voce, cât și pierdere a auzului.
„Am descoperit cea mai puternică legătură cu demența în rândul pacienților care suferă de tulburări de voce și pierderea auzului”, a declarat pentru Science Alert Robert Sataloff, profesor și șef al catedrei de la Colegiul de Medicină Drexel.
Cercetătorii au constatat că persoanele cu o tulburare de voce, dar fără pierdere a auzului, aveau o probabilitate cu 58% mai mare de a dezvolta ulterior probleme cognitive sau demență, comparativ cu grupurile de control corespunzătoare.
În cazul persoanelor care aveau atât tulburări de voce, cât și pierdere a auzului, probabilitatea era cu 104% mai mare. Pentru participanții cu tulburări de voce, indiferent dacă aveau sau nu probleme de auz, creșterea riscului a fost de 29%, în timp ce pentru cei cu pierdere a auzului, dar fără tulburări de voce, a fost de 27%.
Vocea, un posibil indicator, nu o cauză
Autorii studiului subliniază însă că rezultatele nu demonstrează o relație de cauzalitate. Cu alte cuvinte, o modificare a vocii nu înseamnă că o persoană va dezvolta în mod inevitabil demență sau Alzheimer.
Tulburările analizate pot include schimbări ale tonalității, volumului sau clarității vocii, iar cercetarea nu stabilește că aceste probleme provoacă direct declinul cognitiv.
Rezultatele sugerează mai degrabă că modificările vocii ar putea reprezenta un semnal care merită investigat, mai ales în contextul altor factori de risc.
Legătura dintre pierderea auzului și riscul de demență este deja susținută de cercetări anterioare, iar noul studiu aduce în discuție posibilitatea ca și calitatea vocii să ofere informații relevante.
De ce ar putea exista această legătură
Cercetătorii au și câteva ipoteze privind mecanismul care ar putea explica asocierea. O tulburare de voce poate determina o persoană să vorbească mai puțin, ceea ce ar putea reduce stimularea cognitivă asociată comunicării.
În plus, problemele de voce sau de auz pot afecta viața socială. O persoană care întâmpină dificultăți atunci când vorbește sau cântă poate evita anumite activități și interacțiuni sociale, iar implicarea socială este considerată un factor relevant pentru sănătatea cognitivă.
„Dacă aveți o tulburare de voce care vă afectează modul în care sună vocea sau dacă vă doare când încercați să vorbiți sau să cântați, este firesc să participați mai rar la activități sociale sau de altă natură care vă stimulează creierul”, a explicat Sataloff.
Ce ar putea urma
Cercetătorii susțin că multe tulburări de voce pot fi evaluate și tratate, iar intervenția ar putea avea beneficii care depășesc problema vocală propriu-zisă. Totuși, mecanismele care leagă sănătatea vocală de cea cognitivă nu sunt încă pe deplin înțelese.
Studiile viitoare ar urma să analizeze diferitele tipuri și cauze ale tulburărilor de voce și să determine dacă anumite afecțiuni sunt asociate mai puternic cu declinul cognitiv.
„Studiile viitoare ar trebui să exploreze dacă etiologiile specifice ale tulburărilor vocale prezic în mod diferențiat declinul cognitiv”, au scris cercetătorii.
Pentru moment, concluzia studiului este una de asociere, nu de cauzalitate. O schimbare a vocii nu reprezintă, de una singură, un diagnostic sau o predicție a demenței, dar poate fi un motiv pentru o evaluare medicală, mai ales atunci când este persistentă sau apare împreună cu probleme de auz ori alte modificări cognitive.
Comentează