Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia îşi va atinge obiectivele în Ucraina indiferent prin ce mijloace, diplomatice sau militare, şi că va încerca să extindă „zona-tampon de securitate” din această ţară, afirmând în acelaşi timp că oamenii din Europa sunt îndoctrinaţi cu temeri neîntemeiate legate de un război cu Rusia, o „isterie” pentru care îi acuză pe liderii europeni, relatează Reuters, informează News.ro. De asemenea, Kremlinul a transmis miercuri că poziţia Rusiei cu privire la desfăşurarea unor trupe europene în Ucraina în cadrul unui posibil acord de pace mediat de SUA este bine-cunoscută, adică o respinge, dar subiectul ar putea fi discutat, însă emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, nu va vizita Moscova săptămâna aceasta, relatează agenţiile AFP şi EFE, conform Agerpres.
Declarație dură făcută de Putin
„În primul rând, obiectivele operaţiunii militare speciale vor fi, fără îndoială, atinse.
Am prefera să facem acest lucru şi să abordăm cauzele profunde ale conflictului prin diplomaţie”, a declarat Putin.
„Dacă partea adversă şi susţinătorii săi străini refuză să se angajeze în discuţii substanţiale, Rusia va realiza eliberarea teritoriilor sale istorice prin mijloace militare. Sarcina de a crea şi a extinde o zonă-tampon de securitate va fi, de asemenea, abordată în mod consecvent”, a afirmat el la o reuniune extinse a Consiliului Ministerului Apărării.
Operațiunile de pe teren
Liderul de la Kremlin a menţionat că, în acest an, trupele ruse au eliberat peste 300 de localităţi, deşi experţi independenţi, precum Institutul pentru Studiul Războiului, estimează sub 1% procentul din teritoriul ucrainean cucerit de Moscova, relatează Agerpres.
În plus, el a subliniat "înaltul nivel de luptă" al soldaţilor ruşi, chiar dacă Kievul se bazează pe "potenţialul ţărilor membre ale celui mai mare bloc politico-militar din lume: NATO".
"Anul care se încheie a reprezentat o etapă importantă în îndeplinirea misiunilor operaţiunii militare speciale. Armata rusă menţine iniţiativa strategică pe toată linia frontului", a subliniat preşedintele Putin.
Şeful statului rus a susţinut că trupele ruse "zdrobesc" unităţile de elită ucrainene instruite în centrele de pregătire occidentale şi echipate cu armament modern străin. De asemenea, a subliniat că Rusia va continua să extindă zona de securitate în regiunile ucrainene Harkov, Dnipropetrovsk şi Sumî.
Despre negocieri
Preşedintele Rusiei a pledat pentru o cooperare "pe picior de egalitate" cu Statele Unite şi cu ţările europene "pentru crearea unui sistem unic de securitate în spaţiul eurasiatic".
"Salutăm progresul realizat în dialogul cu noua administraţie americană, ceea ce, din păcate, nu se poate spune despre actualii conducători ai majorităţii ţărilor europene", a afirmat Vladimir Putin.
Trupe străine în Ucraina? Rusia nu e de acord
Potrivit publicaţiei New York Times, conform ultimelor propuneri conţinute în planul de pace american, avansat iniţial luna trecută şi revizuit între timp de mai multe ori în urma contrapropunerilor formulate de Ucraina şi de susţinătorii săi europeni, Ucraina ar urma să primească garanţii de securitate din partea Occidentului şi o forţă militară condusă de europeni ar urma să staţioneze în vestul Ucrainei, departe de linia frontului.
Întrebat despre aceste relatări, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reamintit poziţia Rusiei de respingere a prezenţei oricăror trupe străine în Ucraina, adăugând totuşi că acesta poate fi un subiect de discuţie.
"Poziţia noastră despre contingente militare străine pe teritoriul Ucrainei este bine-cunoscută", a declarat Peskov la conferinţa sa de presă zilnică. "Este bine-cunoscută, este absolut consecventă şi de înţeles. Dar, din nou, acesta este un subiect de discuţie", a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Cât despre o nouă vizită la Moscova a emisarului special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că acesta nu are planificată o astfel de vizită, cel puţin nu săptămâna aceasta. Dar, a continuat el, Moscova aşteaptă ca Washingtonul să o informeze despre rezultatele discuţiilor pe care Witkoff şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, le-au avut săptămâna aceasta la Berlin cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu unii dintre susţinătorii europeni ai Ucrainei.
Aceştia din urmă, despre care Putin a spus că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, au cerut din nou, după discuţiile de la Berlin, ca în cazul unui acord de pace să fie desfăşurată în Ucraina, ca garanţie de securitate, o forţă multinaţională a ţărilor din aşa-numita "Coaliţie a Voinţei", deşi Rusia a afirmat în mod repetat că se opune oricărei prezenţe de trupe străine pe teritoriul ucrainean, o idee lansată la începutul anului de preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer.
Rusia nu va accepta "în niciun caz (...) prezenţa unor trupe ale NATO pe teritoriul ucrainean", a reamintit marţi viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, adăugând că această poziţie a Rusiei este valabilă şi în cazul unei desfăşurări de trupe ale ţărilor din respectiva coaliţie a ţărilor ce susţin militar Ucraina în războiul cu Rusia, după ce însuşi ministrul rus de externe Serghei Lavrov avertizase săptămâna trecută că orice trupe de menţinere a păcii în Ucraina vor fi considerate de Rusia ţinte legitime.
Pe lângă ideea desfăşurării de trupe în Ucraina, o altă cerere insistentă a acesteia şi a aliaţilor săi europeni, reafirmată acum încă o dată de Zelenski, este încheierea unui armistiţiu înaintea unor negocieri de pace propriu-zise, solicitare mereu respinsă de Rusia. De data aceasta, Zelenski şi cancelarul german Friedrich Merz au cerut un armistiţiu de Crăciun, dar refuzul de la Moscova a venit imediat. "Noi dorim pace, nu un armistiţiu care să le ofere un respiro ucrainenilor şi care să le permită să se pregătească pentru a continua războiul", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Singura condiţie în care Rusia ar accepta un armistiţiu, conform declaraţiilor lui Putin, este ca Ucraina să-şi retragă complet trupele din Donbas, regiune formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Trupele ruse controlează în prezent peste 80% din provincia Doneţk şi aproape în întregime provincia Lugansk, iar preluarea completă a Donbasului sub control rusesc este o condiţie cheie a Moscovei pentru a face pace.
Ce controlează acum Rusia
Dintre regiunile Ucrainei pe care Rusia le revendică ca teritoriu propriu, în prezent controlează Crimeea, aproximativ 90% din regiunea Donbas şi 75% din Herson şi Zaporojie.
În plus, Rusia deţine o parte din teritoriul regiunilor învecinate Harkov, Sumî, Dnipropetrovsk şi Mîkolaiv.
Comentariile lui Putin semnalează că Moscova va căuta să obţină câştiguri teritoriale suplimentare pe unele dintre aceste fronturi, notează Reuters.
Kupiansk - epicetrul luptelor
În contextul în care războiul se află într-un moment crucial, preşedintele american Donald Trump făcând presiuni puternice pentru un acord de pace rapid, Putin a declarat că Rusia avansează pe toate fronturile. Însă ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a recunoscut că forţele ucrainene încearcă să recâştige controlul asupra oraşului Kupiansk din nord-estul ţării, efort care, potrivit lui, nu are succes.
Ucraina a declarat miercuri că a cucerit 90% din oraşul pe care Rusia susţine că l-a capturat în noiembrie.
Putin îi acuză pe liderii europeni
În intervenţia sa, Putin a mai afirmat că oamenii din Europa sunt îndoctrinaţi cu temeri legate de un război cu Rusia şi i-a acuzat pe liderii europeni că alimentează această isterie. „Am afirmat în repetate rânduri: este o minciună, o absurditate, o pură absurditate despre o ameninţare imaginară a Rusiei la adresa ţărilor europene. Dar acest lucru se face în mod deliberat”, a spus el.
Putin a susţinut în repetate rânduri că Rusia nu doreşte războiul cu Europa, dar pe de altă parte, este pregătită pentru război, dacă aceasta este „alegerea Europei”.
„Imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, ni s-a părut că vom deveni foarte repede membri ai așa-numitei familii civilizate a națiunilor europene - ai lumii occidentale civilizate în general. Astăzi, însă, se dovedește că nu există deloc civilizație acolo, ci doar o degradare pură și simplă”, a spus Putin.
Noi amenințări indirecte
În intervenţia sa, preşedintele rus a anunţat că noua rachetă balistică hipersonică rusă Oreşnik va intra în serviciul forţelor armate înainte de sfârşitul anului şi a subliniat necesitatea modernizării forţelor armate şi a menţinerii echilibrului nuclear.
"Până la sfârşitul anului va fi desfăşurat sistemul de rachete cu rază medie de acţiune cu racheta hipersonică Oreşnik", a declarat liderul rus, adăugând că prioritatea Rusiei este perfecţionarea forţelor sale nucleare strategice.
"Ca şi înainte, vor juca un rol important în descurajarea agresorului şi în menţinerea echilibrului de putere în lume" a afirmat preşedintele Putin.
Despre Oreșnik
Oreşnik, o rachetă cu rază medie de acţiune, capabilă să transporte focoase nucleare, ar putea, teoretic, să lovească ţinte aflate la mii de kilometri distanţă, cu o marjă de eroare de doar câţiva zeci de metri.
Acest tip de rachetă a fost folosită pentru prima dată la sfârşitul anului 2024, în timpul unui atac asupra unei fabrici militare din regiunea estică Dnipropetrovsk.
Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliatul fidel al Rusiei în războiul din Ucraina, va desfăşura, de asemenea, rachete Oreşnik furnizate de Moscova înaintea încheierii acestui an.
În 2023, Rusia a desfăşurat, de asemenea, arme nucleare tactice în Belarus.
Mulțumiri pentru Kim Jong Un
Cu acelaşi prilej, preşedintele Putin i-a mulţumit omologului său nord-coreean, Kim Jong Un, pentru că a trimis militari să lupte în regiunea rusă de frontieră Kursk după incursiunea ucraineană din august anul trecut şi pentru activităţile de deminare a terenului desfăşurate după eliberarea acestor teritorii.
"Vreau să subliniez contribuţia camarazilor noştri de arme nord-coreeni. La decizia tovarăşului Kim Jong Un, ei au fost trimişi să participe la eliberarea regiunii Kursk şi au luptat cu curaj împotriva inamicului, cot la cot cu soldaţii ruşi", a declarat şeful statului rus.
În plus, a amintit că efectivele nord-coreene "au participat la lucrările extrem de dificile şi de mare amploare de deminare a terenurilor din Kursk eliberate".
"Este datoria noastră să ne amintim mereu de toţi camarazii noştri de arme căzuţi, să le sprijinim familiile, copiii, părinţii", a afirmat preşedintele Putin, solicitând păstrarea unui minut de tăcere în onoarea martirilor.
În luna iunie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a aprobat trimiterea a o mie de genişti pentru a participa la dezamorsarea minelor din regiunea Kursk, ocupată parţial timp de câteva luni de trupele ucrainene.
În plus, liderul nord-coreean a convenit cu Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, în timpul vizitei la Phenian a acestuia, că 5.000 de lucrători militari nord-coreeni vor participa "la reconstrucţia infrastructurilor distruse de ocupanţi".
Aceasta a fost a doua oară când liderul regimului de la Phenian a autorizat trimiterea de personal militar pe teritoriul rus, în conformitate cu Acordul de Parteneriat Strategic semnat împreună cu preşedintele Vladimir Putin în iunie 2024.
Acest acord include o clauză de asistenţă reciprocă în caz de agresiune, cadrul legal care a permis desfăşurarea de trupe nord-coreene pe teritoriul Federaţiei Ruse.
Potrivit unor surse sud-coreene şi occidentale, Phenianul ar fi trimis peste 10.000 de soldaţi în regiunea rusă Kursk, unde câteva mii au murit sau au fost răniţi în lupte cu armata ucraineană.
Comentează