COP28, cea mai mare şi mai importantă reuniune globală pentru abordarea urgenţei legate de încălzirea climatică, începe joi la Dubai, un summit decisiv pentru viitorul climatic şi energetic al planetei, unde zeci de lideri mondiali şi mii de activişti, experţi, oameni de ştiinţă, industrii şi actori sociali vor căuta soluţii la această criză, transmite miercuri EFE, potrivit Agerpres.
Cea de-a 28-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (acordul de la Paris - n.r.) vine cu o multitudine de teme pe agenda climatică în căutarea unor decizii care să conducă cei 198 de membri ai săi (ţări, entităţi suverane şi organizaţii regionale) către un viitor climatic "în interiorul limitelor compatibile cu viaţa".
Cine participă
Circa 140 de şefi de stat şi de guvern şi-au confirmat prezenţa la summit, printre aceştia regăsindu-se suveranul Marii Britanii, Charles al III-lea, regele Abdallah al II-lea al Iordaniei, preşedinţii Emmanuel Macron (Franţa), Volodimir Zelenski (Ucraina), Luiz Inacio Lula da Silva (Brazilia), Recep Tayyip Erdogan (Turcia) şi Joko Widodo (Indonezia), cancelarul german Olaf Scholz, premierii Narendra Modi (India), Rishi Sunak (Marea Britanie) şi Pedro Sanchez (Spania), alături de sute de miniştri şi alţi înalţi reprezentanţi guvernamentali.
Preşedintele israelian Isaac Herzog şi cel al Autorităţii palestiniene, Mahmoud Abbas, vor susţine fiecare un discurs de la tribuna COP28, vineri 2 decembrie.
Reuters a relatat anterior că preşedintele american Joe Biden nu va lua parte la COP28, în schimb vor participa la summit vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, şi secretarul de stat american Antony Blinken.
Deşi anunţat ca participant, Papa Francisc, care se recuperează în urma unei inflamaţii pulmonare, şi-a anulat la recomandarea medicilor săi deplasarea prevăzută la Dubai pentru cea de-a 28-a Conferinţă a Părţilor.
Toţi aceşti lideri vor fi prezenţi în principal pe 1 şi 2 decembrie, grupaţi în cadrul aşa-numitului Summit Global pentru Acţiunea Climatică, care va deschide calea mai multor zile de dezbateri şi discuţii în spatele uşilor închise, la care vor participa specialişti şi experţi oficiali.
Liderii politici vor reveni la întâlnire în ultimele zile, când vor trebui luate decizii care vor configura mult-aşteptata rezoluţie finală.
România va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care va susţine vineri declaraţia naţională şi va participa la Evenimentul la Nivel Înalt pe Atenuarea Schimbărilor Climatice, precum şi la un eveniment de promovare a iniţiativei Net Zero Nuclear, pe care România o susţine la COP28. Pe 3 decembrie, Iohannis va participa la evenimentul care marchează alăturarea României la Alianţa Solară Internaţională, iar pe 4 decembrie, în calitate de vorbitor principal, va participa la Forumul Inovaţiei Sustenabile pentru a extinde dialogul cu actorii non-statali a căror importanţă este crucială în limitarea schimbărilor climatice.
Principalele teme
Subiectele aflate în discuţie nu sunt deloc de neglijat: acceptarea unei renunţări progresive la combustibilii fosili, asigurarea unei finanţări suficiente pentru o tranziţie justă şi menţinerea "în viaţă" a obiectivului privind încălzirea globală recomandat de oamenii de ştiinţă într-un context de lipsă de încredere tot mai mare faţă de angajamentele guvernamentale, precum şi între ţările bogate şi Sudul Global.
Întâlnirea, considerată deosebit de relevantă în acest an, are loc într-un moment în care experţii în diplomaţia climatică consideră că este necesară "corectarea direcţiei" acţiunii actuale privind schimbările climatice, care, după cum a relevat Global Review - un raport ONU publicat în septembrie - este cu mult în urmă faţă de ceea ce ar fi necesar pentru a nu se depăşi pragul de securitate stabilit de ştiinţă pentru un viitor climatic acceptabil. Concluzia acestei evaluări este de aşteptat să aibă loc la Dubai.
Dincolo de componenta politică, sute de lideri sociali, de mediu, de afaceri şi industriali se vor afla în oraşul Emiratele Arabe Unite (UAE) între 30 noiembrie şi 12 decembrie, termen-limită al unui summit care a fost iniţial conceput drept o întâlnire eminamente tehnică, politică şi diplomatică, dar care a devenit un eveniment aflat la jumătatea drumului dintre un târg comercial şi o reuniune politică, notează EFE.
Sute de forumuri, mese rotunde, prezentări, discuţii şi evenimente de tot felul, la care se aşteaptă să participe zeci de mii de oameni, vor avea loc între 30 noiembrie şi 12 decembrie.
În plus, anul acesta întâlnirea este marcată de controversa conform căreia amfitrionul şi responsabilul pentru stabilirea temelor prioritare de pe agendă sunt Emiratele Arabe Unite, sub conducerea lui Sultan al Jaber, preşedinte responsabil pentru COP28, ministrul industriei şi totodată director general al Companiei Naţionale de Petrol Abu Dhabi (ADNOC).
Mai mulţi ecologişti şi-au exprimat îndoielile cu privire la posibilitatea de a obţine rezultate pozitive de la întâlnirea "care se joacă în cealaltă tabără", lucru care a fost întărit după ce o informaţie publicată de BBC a relevat că însuşi Al Jaber şi-a folosit poziţia de organizator al COP28 pentru a obţine acorduri de afaceri în domeniul petrolului şi gazelor cu aproape treizeci de ţări.
O primă evaluare a Acordului de la Paris
COP28 trebuie să răspundă provocării reprezentate de rezultatul descurajator al primei evaluări a Acordului de la Paris cu un mesaj clar privind paşii de urmat pentru a limita încălzirea în limite compatibile cu viaţa de pe planetă.
În septembrie, în prima sa evaluare oficială, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a avertizat că lumea nu este pe cale să atingă obiectivele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală sub pragul de 2 grade Celsius.
Pe baza acestui document, ţările participante la COP28 trebuie să finalizeze prima rundă de evaluare a acordului, numită Global Stocktake (GST) sau bilanţul global (o componentă fundamentală a Acordului de la Paris, care este utilizată pentru a monitoriza implementarea acestuia şi pentru a evalua progresul colectiv realizat în atingerea obiectivelor convenite - n.r.) şi să decidă ce să facă pentru a pune lucrurile pe drumul cel bun.
Printre aceste măsuri, experţii se aşteaptă la noi acţiuni de atenuare (reducerea emisiilor) la nivel global, ceea ce, la rândul său, presupune accelerarea planurilor de reducere prezentate de fiecare ţară (NDC).
Sfârşitul combustibililor fosili? Puţin probabil la acest COP
Potrivit oamenilor de ştiinţă, limitarea încălzirii implică apropierea de zero emisii nete în 2050, lucru care va fi posibil doar cu o transformare sistemică a tuturor sectoarelor, renunţarea la combustibilii fosili şi promovarea energiei regenerabile, printre altele.
Aici se vor confrunta din nou diverse puncte de vedere opuse: cel al ţărilor care trăiesc din combustibili fosili, cel al celor care văd sursele regenerabile ca soluţie la criza climatică - şi la dependenţa lor energetică - şi cel al celor fără resurse pentru a face faţă tranziţiei ecologice şi, la rândul lor, mai afectate de efectele unei încălziri de care ei practic nu se fac vinovaţi.
În acest context, este deosebit de relevant faptul că preşedinţia COP28, cea care va conduce negocierile, este în mâinile lui Sultan Al Jaber, a cărui misiune nu va fi deloc uşoară, întrucât la reuniunea pregătitoare a COP28 din octombrie au ieşit în evidenţă diferende uriaşe de abordare şi în ceea ce priveşte priorităţile părţilor referitor la înfruntarea crizei climatice.
Între aceste abordări diferite, cele ale unor puteri precum China, Statele Unite ale Americii, India, Rusia, Arabia Saudită sau Uniunea Europeană au o pondere deosebită, alături de propagarea noului slogan climatic: ''Triplarea surselor regenerabile şi dublarea eficienţei energetice până în 2030" .
Marea necunoscută este dacă rezoluţia finală a COP28 va include o referire clară la sfârşitul combustibililor fosili sau se va limita, ca şi la cele două summituri anterioare, la menţionarea necesităţii de a promova sursele regenerabile, de a desfiinţa centralele pe combustibili fosili şi de a elimina subvenţiile pentru petrol sau gaze, ce-i drept, în funcţie de posibilităţile fiecărei ţări.
Foto: (c) Akhtar Soomro/REUTERS
Către o creştere a temperaturii globale de 3 grade Celsius, dublu faţă de cea indicată de ştiinţă
În 2015, semnatarii Acordului de la Paris s-au angajat să acţioneze pentru a menţine creşterea temperaturii globale cu mult sub 2 grade Celsius şi să depună eforturi pentru a o limita la 1,5 grade Celsius până la sfârşitul secolului, în comparaţie cu era preindustrială.
Ulterior, grupul ONU de experţi în climă (IPCC) a cerut limitarea acesteia la 1,5 grade Celsius pentru a evita consecinţe ireparabile, precum dispariţia insulelor sau a zonelor de coastă din cauza creşterii nivelului apelor.
Cu toate acestea, conform "Raportului privind încălcarea emisiilor" din 2023 al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), politicile actuale ale ţărilor, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt insuficiente şi au ca efect o creştere a temperaturii pe glob la 3 grade Celsius.
Astfel, pentru a respecta Acordul de la Paris, ar fi necesare acorduri globale pentru reducerea emisiilor între 28 şi 42% până în 2030, potrivit documentului, publicat cu câteva zile înainte de începerea COP28.
În 2021, emisiile au crescut cu 1,2% faţă de 2022, până la un record de 57,4 gigatone echivalente de CO2, conform UNEP, care avertizează că promisiunile de emisii nete zero "nu sunt în prezent credibile", deoarece niciuna dintre ţările G20 nu îşi reduce emisiile la un ritm coerent.
Raportul UNEP acreditează ideea că lumea "nu este pe drumul cel bun" pentru a ajunge la 1,5 grade Celsius. "Ştiinţa este clară: trebuie să facem mai mult", a spus Al Jaber după publicarea documentului.
"Lumea trebuie să răspundă la GST (Global Stocktake sau bilanţul global - n.r.) cu cea mai ambiţioasă decizie la COP28, care include accelerarea unei tranziţii energetice corecte şi ordonate pentru a reduce decalajul de emisii", potrivit lui Al Jaber.
Reţeta pentru a realiza acest lucru este, potrivit preşedintelui COP28, triplarea surselor regenerabile şi dublarea eficienţei, limitarea emisiilor de metan şi "accelerarea ambiţiilor de decarbonizare în sectoarele cu cele mai mari emisii până în 2030".
Lipseşte din discursul preşedintelui COP28 necesitatea stabilirii unei date care să reprezinte începutul sfârşitului pentru cărbune, petrol şi gaze, cea mai importantă cerere a ecologiştilor şi oamenilor de ştiinţă din întreaga lume pentru a putea face faţă crizei climatice cu garanţii de succes.
Comentează