Premium
Decizia autorităţilor ucrainene de a-l împiedica pe fostul preşedinte Petro Poroşenko să părăsească ţara luna aceasta pentru a se întâlni cu premierul ungar Viktor Orban ridică semne de întrebare asupra ambiţiilor europene ale Kievului, a afirmat joi Orban la o conferinţă de presă, potrivit Reuters, conform Agerpres.
Poroşenko, preşedinte al Ucrainei între anii 2014 şi 2019, în prezent un adversar al actualului şef al statului, Volodimir Zelenski, şi lider al partidului de opoziţie Solidaritatea Europeană, a anunţat pe 1 decembrie că a fost împiedicat să iasă din Ucraina pe la graniţa poloneză, deşi avea autorizaţia necesară.
Vicepreşedintele parlamentului ucrainean, Oleksandr Kornienko, a confirmat în aceeaşi zi că între timp îi revocase lui Poroşenko autorizaţia de ieşire din ţară, după ce primise o scrisoare despre care nu a oferit detalii.
Dar, în ziua următoare, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat că l-a împiedicat pe fostul preşedinte să părăsească ţara întrucât Rusia intenţiona să exploateze împotriva intereselor ucrainene o întâlnire pe care Poroşenko urma s-o aibă cu premierul maghiar Viktor Orban, singurul lider european care a menţinut relaţii strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin după lansarea invaziei ruse în Ucraina.
În acelaşi timp, partidul lui Poroşenko a susţinut că acesta din urmă avea planificate întâlniri numai în Polonia şi SUA şi a avertizat SBU să nu se lase implicat în chestiuni politice. Biroul lui Orban nu a comentat atunci nimic asupra acestei relatări.
Reacția lui Orban
Întrebat despre aceasta la conferinţa de presă desfăşurată joi cu mass-media internaţionale, premierul ungar a răspuns mai întâi că introducerea unor reguli speciale pe vreme de război în Ucraina este ceva "acceptabil".
Dar, a adăugat el, "o întrebare se pune", şi anume "dacă o întâlnire între un cetăţean ucrainean şi un prim-ministru ungar implică un risc de securitate naţională (pentru Ucraina), atunci cum vor ei să devină membri ai UE ?". "Dar hai să lăsăm asta pentru mai târziu!", a închis Orban subiectul.
La o întrebare ulterioară despre ultimele sale discuţii cu Putin desfăşurate în China în octombrie, şeful guvernului ungar a răspuns: "Am considerat firesc ca din moment ce ne aflam la Beijing să ne şi întâlnim".
Pe de altă parte, Orban s-a arătat preocupat de "răul care roade democraţiile occidentale", după decizia Curţii Supreme a statului american Colorado de a-l declara pe fostul preşedinte Donald Trump neeligibil pentru alegerile primare republicane şi după decizia noului guvern polonez pro-european de a schimba conducerile tuturor instituţiilor media de stat, consemnează France Presse.
"Vedem lucruri stranii astăzi, în lumea occidentală zisă democratică", a remarcat Orban. "Trebuie să fim atenţi întrucât există o mare democraţie occidentală unde, dacă înţeleg eu bine, ei vor să blocheze un candidat prezidenţial punându-i obstacole judiciare în cale", a avertizat premierul ungar, cu referire la situaţia dificilă a aliatului său Donald Trump.
"Văd o altă ţară, la fel de importantă, unde un partid cu reprezentare parlamentară semnificativă este pus sub supraveghere", a continuat el, făcând aluzie la partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
"Şi mai văd o a treia ţară, unde preluarea controlului asupra televiziunii s-a făcut cu forţa poliţienească", a continuat el, după ce a fost întrebat despre demiterea conducerilor întregii prese de stat poloneze după ce guvernul conservator de la Varşovia a fost înlocuit în urma alegerilor de o coaliţie pro-UE condusă de premierul liberal Donald Tusk.
"Dacă toate acestea s-ar fi întâmplat în Ungaria, probabil că trupele NATO deja ar fi intervenit", a ironizat Orban, premierul acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept. Acestea "ridică de asemenea problema dublei măsuri", a mai remarcat el
