Premium
Într-un “tangou” diplomatic de primă importanță, liderii UE se vor întâlni în această săptămână ca să decidă eventuala deschidere a negocierilor vizând viitoarea aderare a Ucrainei la UE.
Numai că Ungaria amenință să lase Kievul cu mâna goală într-un moment decisiv al conflictului.
Mulți consideră că dreptul de veto împotriva Ucrainei al premierului ungar Viktor Orbán reprezintă o nouă tentativă a acestuia de a debloca cele 22 de miliarde de euro din banii UE destinați Budapestei.
“Numai că, de această dată, miza e foarte mare”, a spus Stefanișina. „Pentru poporul ucrainean, este vorba despre o decizie uriașă, extrem de importantă”.
Ea a spus că rezultatele viitorului summit UE ar putea afecta credibilitatea procesului de extindere a UE și discuțiile în curs de la Washington – după ce Senatul SUA a respins planul de ajutor extern, în valoare de 100 de miliarde de dolari, al președintelui Joe Biden (destinat Ucrainei, Israelului și Taiwanului).
Pe de altă parte, la Kiev predomină optimismul
Iar vicepremierul Ucrainei, care, luni, s-a întâlnit cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, pentru a discuta despre veto, consideră că este posibil ca, până vineri, să se ajungă la un acord privind deschiderea negocierilor cu Ucraina. „Este vorba despre o voință [politică]”, a spus ea.
„Uniunea Europeană nu înseamnă numai Ungaria”, iar motivele din spatele fiasco-ului de la Budapesta au mai puțin de-a face cu Ucraina și mai mult cu politica internă a lui Orbán, a spus ea.
„Este foarte normal ca un stat membru să pună anumite condiții pentru discuții”, a spus Stefanișina.
Dar problema a devenit „extrem de arzătoare pentru Ungaria”, a mai spus ea, adăugând că sistemul dreptului de veto din UE este departe de a fi ideal.
Viitorul european al Ucrainei
În iunie 2022, Ucraina, care, începând din februarie trecut, se confruntă cu o invazie pe scară largă a Rusiei, a primit pentru prima dată statutul de candidat din partea Consiliului European.
Demersul a fost considerat drept o primă garanție a „viitorului european al Ucrainei”, a mai spus Stefanișina.
Dar unanimitatea s-a dovedit și în trecut a fi principala piedică în procesul de extindere.
Or, dreptul de veto al Ungariei la recomandarea de luna trecută a Comisiei Europene privind deschiderea discuțiilor de aderare la summitul din decembrie, este încă un exemplu al modului în care regulile unanimității pot fi aplicate în sprijinul interesului național.
„Ucraina a făcut totul [pentru a se asigura că UE deschide discuții de negociere]”, a spus Stefanișina, referindu-se la recomandările făcute de Comisie privind racordarea sistemului juridic al țării de normele europene.
Din această capitală (Bruxelles, n. red.), lucrurile ar putea părea ușoare, dar a fost nevoie de niște eforturi imense, de zi cu zi, ca să se poată lua niște decizii", a spus ea. "Nici o altă țară nu s-a mai aflat în niște momente atât de presante", a mai adăugat ea, referindu-se la reformele din timpul războiului.
Luna trecută, Comisia Europeană a recomandat deschiderea tratativelor de aderare cu Ucraina, dar, potrivit raportului, doar patru dintre cele șapte recomandări fuseseră îndeplinite.
Asta includea reforma legislativă a sistemului judiciar, numirea oficialilor anticorupție și aducerea industriei mass-media din Ucraina la standardele UE.
Pe plan negativ, raportul Comisiei susține că se poate face mai mult în privința luptei anicorupție la nivelul întregii țări, ori tocmai acest lucru reprezintă o problemă care provoacă îngrijorări și în privința Ungariei.
Alte temeri se referă la anihilarea oligarhiei și la protecția minorităților naționale.
Recent, parlamentul ucrainean a aprobat o serie de amendamente la legea minorităților naționale.
A fost una dintre „cele mai complicate probleme”, a spus Stefanișina, ea susținând însă că guvernul a primit deja un aviz pozitiv atât din partea României, cât și din partea Ungariei.
”La limita supraviețuirii”
În același timp, Ucraina mai speră ca liderii UE să ajungă la un acord cu privire la propunerea Comisiei de a-i acorda Kievului un ajutor financiar de 50 de miliarde pentru perioada 2021-2027.
Ajutorul ar viza plata salariilor, a pensiilor și a anumitor servicii publice de bază.
Întrebată dacă, în cele din urmă, nu se vor găsi niște soluții cu ocazia apropiatului summit, Stefanișina a spus că s-ar putea găsi niște soluții provizorii.
„Dar cu siguranță că ele ar fi la limita supraviețuirii”, a spus ea, exprimându-și îngrijorarea cu privire la un zero-previzibil pentru anul următor.
În iunie, Orbán declarase deja că propunerea Comisiei pentru bugetul UE, care include și un ajutor pentru Ucraina, este „neserioasă”.
El a spus că este „inacceptabil” ca Bruxelles-ul să blocheze fondurile de redresare către Ungaria, în același timp ea susținând că ar trebui să aloce Kievului încă 50 de miliarde de euro, asta provocând speculații potrivit cărora UE 26 ar putea recurge la o soluție ocolitoare.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
