Vocea lui Freud, auzita din nou la 75 de ani de la moartea sa

Autor:

Publicat: 22/09/2014 13:35

Născut în 1856 într-o familie de evrei din Moravia, azi Republica Cehă, Freud a ajuns la vârsta la 17 ani la Viena pentru a studia medicina. Relaţia sa cu acest oraş conservator, la început de secol XX, a oscilat între ură şi dispreţ. "Viena mă oprimă", notează neurologul într-una din scrisorile sale în care descrie oraşul ca "fizic repulsiv" şi compară catedrala Sf. Stefan cu "o clopotniţă abominabilă". Totuşi repulsia lui faţă de Viena nu l-a făcut să abandoneze oraşul decât în faţa ameninţării nazismului care nu i-a lăsat nicio alternativă. Austria a fost anexată în martie 1938 de Germania nazistă şi, deşi au existat acte prealabile de intimidare, Freud nu a plecat decât în iunie din oraş, după ce fiica sa Anna a fost interogată de ofiţerii Gestapoului. Nu a putut să plece decât după ce a plătit o sumă considerabilă şi după ce a semnat un document în care arăta că nici el, nici familia lui nu au suferit abuzuri din partea naziştilor. Freud a inclus chiar o propoziţie ironică în care spune că "recomandă cu consideraţie Gestapoul întregii lumi". Singura înregistrare a vocii lui Freud, care se datorează postului britanic BBC din timpul exilului său londonez din decembrie 1938, va putea fi ascultată săptămâna aceasta cu ajutorul unei instalaţii sonore montată în casa care i-a fost reşedinţă şi salon de consultaţie timp de 47 de ani, situată pe strada Berggasse la numărul 19. La 23 septembrie 1939, Freud a murit la 83 de ani după ce şi-a administrat o doză de morfină, o substanţă pe care o consuma de multă vreme pentru a-şi uşura durerile pricinuite de un cancer la mandibulă. Pentru a comemora 75 de ani de la moartea sa, muzeul Freud din Viena oferă o expoziţie specială cu 16 spaţii publice împărţite în capitală care îi vor etala moştenirea. Muzeul Freud marchează comemorarea şi printr-un alt act simbolic, precum acoperirea cu o pânză neagră a inscripţiei instituţiei pentru a aminti expulzarea sa, alături de deportarea şi asasinarea a 65.000 de evrei austrieci, între care şi patru surori ale lui Freud. Sunt mulţi cei care îi pun azi în chestiune teoriile, precum cele privind subconştientul sau sexualitatea, însă nimeni nu contesă marea influenţă pe care a avut-o Sigmund Freud asupra psihologiei şi a societăţii moderne, conchide EFE. Agerpres

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!