DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Vocea Rusiei: STS şi ROMATSA, vinovati?

localizare orange
Conform Hotărârii de Guvern 227/2003, autoritatea desemnată pentru instalarea, operarea şi intreţinerea sistemului naţional 112 este Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). STS era condus atunci de generalul locotenent inginer Tudor Tănase, persoana responsabilă de modul în care funcţionează acum 112, potrivit sursei citate. Odată cu acest HG, STS a primit o serie de credite cu garanţie guvernamentală, în valoare de câteva sute de milioane de euro pentru achiziţia fără licitaţie a echipamentelor tehnice şi a spaţiilor tehnice destinate Sistemului unic pentru apeluri de urgentă 112 din Bucureşti şi din teritoriu. 112 având ca platformă de operare sistemul de radiocomunicatii digitate TETRA implementat de STS. Presa a relatat atunci despre existenţa unei suveici de societăţi intermediare, utilizate de firmele de partid, ale foştilor securişti şi ale unor ofiţeri acoperiţi din presă, prin care STS şi-a procurat până în 2006 echipamentele tehnice şi softurile de calculator pentru 112. Consecinţele acestor achiziţii tehnice care nu au fost făcute cu scopul de a salva vieţi, ci ca paravan pentru îmbogăţire, se reflectă azi în faptul că salvatorii au ajuns la victimele accidentului aviatic de la Beliş după 6 ore de la producerea lui, deşi au primit telefonic de la unul din supravieţuitori, coordonatele GPS ale accidentului. Tudor Tănase a lucrat în perioada 1978-1989 la Unitatea Specială „R” a Securităţii care se ocupa de protecția convorbirilor guvernamentale și de funcționare a mijloacelor de telecomunicații de la bordul aeronavelor prezidențiale. Mica unitate R a devenit în perioada 1992-1993 actualul STS, iar maiorul Tudor Tănase a fost numit locţiitorul tehnic al comandantului STS. Dosarul 5/P/1997 al secţiei Parchetelor Militare, dovedeşte că profitînd de funcţia de adjunct al directorului STS, în perioada 1995-1996, generalul de brigadă Tudor Tănase a utilizat camioanele, combustibilul, materialele şi angajaţii instituţiei, la construirea vilei sale de la Breaza de pe str. Bucegi nr. 39, a carei valoare nu putea fi justificată din salariul de bugetar, creând astfel un prejudiciu STS care a şi fost cuantificat. Acuzaţiile aduse au fost: abuz în serviciu, fals şi uz de fals. Numai că deşi procurorii militari au probat cu documente beton şi declaraţii de martor faptele comise de Tudor Tănase, probabil din ordinul preşedintelui Emil Constantinescu, colonelul magistrat Dan Voinea, şeful Parchetelor Militare, prin rezoluţia sa din 10.10.1997 a anulat propunerea procurorilor militari de trimitere în judecată a acestuia, scoţându-l de sub urmărire penală pe generalul Tudor Tănase. Imediat ce a fost trecut în rezervă, Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor, l-a numit pe Tudor Tănase în funcția de director adjunct la ROMATSA(Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian), care se ocupă cu dirijarea aeronavelor civile în spațiul aerian al României). Funcţie pe care a ocupat-o pînă pe 12 februarie 2001, când Tudor Tănase a fost reactivat general de brigadă şi numit în funcția de director al Serviciului de Telecomunicații Speciale. Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgentă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă (ediţia 2008) spune că trebuia să funcţioneze în tot acest timp un Centru operativ, constituit din membrii Comitetului ministerial pentru situaţii de urgentă din cadrul Ministerului Transporturilor. Care n-a fost activat dat fiind numărul mic de persoane de la bordul aeronavei. Cel mai grav e că n-a funcţionat nici Centrul de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare a aeronavelor aflate în pericol şi a supravieţuitorilor unui accident de aviaţie produs în România. În conformitate cu Anexa 11 şi Anexa 12 ale Convenţiei privind aviaţia civilă Internaţională de la Chicago, responsabilitatea înfiinţării acestuia aparţine Regiei autonome "Administratia romana a serviciilor de trafic aerian" (ROMATSA). Denumit Centrul de coordonare SAR – ROMATSA, el a fost creat în 2009 şi a costat aproape 1 milion de euro. Softul și echipamentele din Centrul SAR care funcţionează pe infrastructura Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, ar fi trebuit în primele 10 minute, să stabilească o anumită zonă de căutare restrînsă la 5-6 km pătraţi, în care se afla aparatul de zbor prăbuşit. Mai mult decît atît, Centrul SAR ar fi trebuit să fie cel care transmitea informaţiile echipelor de salvare (ISU, SMURD) şi nu invers. Aleodor Frâncu este naşul de cununie al lui Adrian Marinescu, directorul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, instituţia care deţinea avionul BN-2, pilotat de Adrian Iovan şi prăbuşit la Beliş. Frâncu a fost  director al ROMATSA, fără nici o calificare în domeniul aeronautic, fiind secondat la ROMATSA-DSNA de Ţocu Vasile, persoana care trebuia să gestioneze Centrul de coordonare SAR – ROMATSA şi s-a limitat la a redacta Raportul cronologic al accidentului avionului BN-2 înmatriculat YR-BNP. De menţionat că Raportul preliminar al comisiei de anchetă administrativă a ministerului Transporturilor în dosarul Ţigareta 2 a fost întocmit în 1989 tot de Ţocu Vasile, inspectorului şef al Aviaţiei Civile, subsecretar de stat în ministerul Transporturilor. El fiind drept mâna dreaptă a secretarlui de stat Aleodor Frâncu de la Ministerul Transporturilor, responsabil de Aviaţia civilă. Sursa: Vocea Rusiei

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.