Premium
Numai în politică vezi o astfel de alianță. Cea mai mare surpriză a acestor alegeri a fost reunirea celor doi lideri de pe stânga, Vladimir Voronin și Igor Dodon, care până nu demult erau dușmani de moarte ce se înjurau și se acuzau reciproc de trădare.
Ce l-a făcut pe „bătrânelul mincinos, obosit și rătăcit”, după cum îl eticheta anterior socialistul Dodon pe fostul său șef, să se alieze cu cel pe care până nu demult îl numea „ticălos și trădător” ce nu merită „nici măcar titlul de măgar de onoare al Găgăuziei”.
Această alianță (ne)firească poate fi explicată prin faptul că Igor Dodon are nevoie să recupereze din electoratul de pe stânga, pierdut în ultimul an. De cealaltă parte, Voronin vrea să readucă PCRM în Parlament – un lucru firesc, sau își dorește ceva mai mult, spre exemplu – readucerea FinComBank în mrejele familiei Voronin, conform deschide.md
Aceste două nume, FinComBank și Voronin, au mers de-a lungul timpului mereu împreună din perioada când Victor Hvorostovschii, Oleg Voronin și încă 3 persoane au fondat FinComBank la începutul anilor 90. În perioada guvernării comuniste, pe când tatăl lui Oleg Voronin era şef de stat, FinComBank a cunoscut o evoluţie impresionantă, iar din 2009, după pierderea puterii, instituţia financiară s-a confruntat cu mai multe probleme.
În 2010, presa scria că Oleg Voronin a cheltuit milioane în anii 2008-2009 pe bijuterii, haine de firmă și hotele de lux. Ulterior a fost deschis un dosar penal de către procurorii Anticorupție, iar Voronin jr. cerea să fie anchetați jurnaliștii care i-au publicat cheltuielile bancare. Totuși, în urma unei înțelegeri între tatăl Voronin și Vladimir Plahotniuc dosarul a fost dat uitării, iar "bancherul” Oleg Voronin a rămas neatins de brațul legii.
Din 2008, unul dintre principalii acţionari ai FinComBank este cunoscutul fond american Western NIS Enterprise Fund (WNISEF). Atunci a fost condiţionată prin semnarea unui Acord între marii acţionari, care în comun deţineau 51% din acţiuni, potrivit căruia aceștia se obligau să promoveze și să respecte o politică şi o strategie comună în raport cu FinComBank. WNISEF, Oleg Voronin, Victor Hvorostovschii și contabilul-şef al băncii au semnat acest acord.
Hvorostovschii spunea, într-un interviu din 2016, că acest acord protejează banca şi de eventuale atacuri raider, deoarece grupul de acţionari care deţine pachetul de control, 51%, şi care s-a obligat să respecte strategiile şi politicile de dezvoltare a băncii nu poate fi distrus. „Dacă vine un eventual investitor sau o persoană care ar vrea să achiziţioneze acţiuni, îi spunem că problemele în această bancă le rezolvă grupul majoritar de acţionari”.
Grupul majoritar de acționari „a rezolvat problemele” până când Banca Națională a Moldovei a decis că fiul fostului președinte și-a construit o majoritate de decizie a acționarilor băncii respective, fără ca să anunțe Banca Centrală, or, acest lucru contravine legislației BNM.
„Hotărârea BNM din 11 ianuarie 2019 a fost luată în contextul procesului amplu de reformare a sistemului bancar, desfășurat în ultimii aproape 4 ani de Banca Națională în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Memorandumului cu FMI, cu scopul de a asigura transparentizarea acționariatului, o guvernare corporativă sănătoasă în bănci și un cadru de reglementare necesar pentru afirmarea unui sector bancar stabil”, argumentează BNM într-un răspuns oferit portalului Deschide.MD.
Desigur că Oleg Voronin nici în ruptul capului nu a vrut să vândă „perla” familiei Voronin, așa că BNM a decis să anuleze cele 36% din acțiuni și să emită altele noi, pe care să le poată vinde la Bursa de Valori, lucru care s-a întâmplat la începutul acestui an, mai exact pe 4 ianuarie 2021.
Fiului ex-președintelui nu i-a plăcut „ideea”, așa că a îndreptat tunurile spre BNM prin toate mijloacele posibile. Mai întâi o serie de litigii cu Banca Centrală, mai apoi denunțuri penale pe factorii de decizie a BNM.
„Se întreprind măsuri pentru a aduce litigiul de contencios administrativ legat de actele BNM în fața organelor de urmărire penală și pentru a obține soluționarea acestuia pe cale penală, ceea ce reprezintă o eludare a principiilor de drept ce guvernează activitatea jurisdicțională și ale procesului echitabil. Constatăm cu îngrijorare că foștii acționari netransparenți încearcă să obțină restabilirea statutului de acționar sau compensații financiare necuvenite prin intentarea concomitentă a acțiunilor administrative împotriva BNM și a cauzelor penale de atragere la răspundere penală a angajaților BNM care au participat la elaborarea actelor ce îi vizează.
Admiterea acestor practici de contestare indirectă a deciziilor BNM, prin pornirea urmăririlor penale, subminează eficiența și finalitatea supravegherii și pune în pericol disciplina de piață și stabilitatea întregului sector bancar, protecția intereselor deponenților și a altor creditori, precum și poate fragiliza statul de drept Republica Moldova”, spune BNM într-o reacție oferită pentru Deschide.MD
Despre acest lucru a vorbit guvernatorul BNM, Octavian Armașu, și în raportul de activitate pentru anul 2020, șeful Băncii Centrale precizează următoarele: „Suntem la etapa în care trebuie să apărăm ceea ce a fost realizat – să apărăm reformele – și aceasta este în prezent cea mai mare provocare a Băncii Naționale”.
Deși de mai multe ori instanța de judecată l-a refuzat pe Oleg Voronin, declarând inadmisibile solicitările sale de chemare în instanță a BNM, acesta insistă în permanență sperând că va putea în vreun mod să obțină anularea deciziei Băncii Centrale. Astfel, fiul fostului președinte spune că BNM i-ar fi provocat un prejudiciu de circa 120 de milioane de lei.
Dacă până acum, Oleg Voronin a încercat prin orice metode să anuleze decizia Băncii Naționale a Moldovei însă deocamdată fără succes, în prezent, când tata va ajunge în Legislativ, instituție care modifică și elaborează legi, probabil că vor fi și alte forme de presiune pentru ca „perla” să fie readusă în sânul familiei Voronin.
