Premium
Fostul ministru de externe german Frank Walter Steinmeier urmează să fie ales duminică preşedinte al ţării, printr-un vot care poate reprezenta un test pentru autoritatea politică a cancelarului Angela Merkel, la începutul unui an electoral dur, comentează joi DPA, potrivit agerpres.
Membru al Partidului Social-Democrat (SPD), de centru-stânga, Steinmeier, în vârstă de 61 de ani, se bucură de susţinerea guvernului de coaliţie al Angelei Merkel, ceea ce înseamnă că practic are asigurată alegerea în acest post în cea mai mare parte ceremonial, prin votul celor 1260 de membri ai Convenţiei federale (membrii legislativului plus reprezentanţii celor 16 landuri).
Citeşte şi: Perspectivă ÎNGRIJORĂTOARE: Coreea de Nord ar putea avea 45 de bombe nucleare
Totuşi, o parte din membrii blocului politic conservator al lui Merkel ar putea profita de votul prezidenţial pentru a protesta faţă de abordările politice ale cancelarului şi în special faţă de modul în care a gestionat criza refugiaţilor din 2015-2016. Un scor mai mare decât este de aşteptat pentru ceilalţi trei candidaţi înscrişi în cursa prezidenţială ar putea fi văzut drept un semn de nemulţumire în rândurile creştin-democraţilor (Uniunea Creştin-Democrată, CDU) ai lui Merkel şi ale aliaţilor lor din Bavaria (CSU, Uniunea Creştin-Socială).
Steinmeier, care se clasează de multă vreme în sondajele de opinie cel mai popular politician al Germaniei, urmează să preia ştafeta pentru un mandat de cinci ani de la preşedintele în exerciţiu Joachim Gauck. Ceilalţi trei candidaţi sunt Christoph Butterwegge, un cercetător specializat pe problemele sărăciei care reprezintă stânga radicală Die Linke, Albrecht Glaser, reprezentantul Alternativei pentru Germania AfD, dreapta populistă, şi Alexander Hold, fost judecător într-un serial televizat, reprezentant al micii formaţiuni de centru-stânga Freie Waehler (Alegătorii liberi).
"Ca preşedinte federal, aş vrea să fiu un fel de contrapondere la tendinţa actuală de simplificare fără limite", a spus Steinmeier, cunoscut pentru luările sale poziţie împotriva răspândirii populismului. De altfel - spre deosebire de noul preşedinte american Donald Trump, un mare fan al reţelelor sociale - Steinmeier nu a avut niciodată cont pe Twitter. Într-un turneu prin Germania pentru a-şi promova candidatura, fostul ministru de externe a pus accentul pe valori ca respectul reciproc, întărirea democraţiei, toleranţă şi solidaritate, într-un contrast intenţionat atât cu Trump cât şi cu populiştii europeni cum sunt Marine Le Pen din Franţa, Gert Wilders din Olanda sau Viktor Orban din Ungaria. "Zgomotul pe care îl fac aceştia nu are nimic de-a face cu puterea pe care o doresc", a declarat Steinmeier.
La rândul ei, Angela Merkel l-a calificat pe Steinmeier drept candidatul "bunului simţ". "Într-un moment de agitaţie şi instabilitate în lume, este corect şi important, în opinia mea, să trimitem un semnal de stabilitate prin susţinerea candidaturii lui Steinmeier", a declarat cancelarul conservator.
Citeşte şi: AVERTISMENT dur de la Moscova: România reprezintă O AMENINŢARE pentru Rusia
Merkel şi CDU-CSU au fost nevoiţi să-l susţină pe Steinmeier pentru funcţia de preşedinte al ţării pentru că nu au reuşit să cadă de acord asupra unui candidat propriu. SPD al lui Steinmeier este partener în coaliţia guvernamentală condusă de conservatori, aminteşte DPA.
Frank Walter Steinmeier, învins de Angela Merkel în alegerile legislative federale din 2009, a fost de două ori şeful diplomaţiei germane în guvernele Merkel, între 2005 şi 2009 şi din 2013 până la finele lui ianuarie a.c. Analiştii politici consideră că susţinerea sa de către CDU-CSU semnalează continuitatea actualei coaliţii guvernamentale şi după alegerile din septembrie. Totuşi, candidatura sa la preşedinţia Germaniei a deschis calea către o înnoire în rândurile conducerii SPD, care l-a desemnat pe fostul preşedinte al Parlamentului European Martin Schulz drept candidat la postul de cancelar, în septembrie. SPD a crescut în sondaje după desemnarea lui Schulz, sporind presiunile asupra Angelei Merkel în perspectiva a ceea ce ea însăşi a afirmat că va fi cea mai dură campanie electorală de până acum.
În acelaşi timp, alegerea preşedintelui ţării s-a dovedit a fi o misiune delicată pentru Merkel. În două cazuri, personalităţile pentru care a optat aceasta au demisionat din funcţie înainte de încheierea mandatului, cum a fost cazul lui Christian Wulff, care a renunţat la preşedinţie pe fondul unor acuzaţii de corupţie. Wulff a fost succedat de Joachim Gauck, fost pastor şi militant pentru drepturile omului din Germania de est, al cărui mandat expiră în martie 2017. Administraţia Angelei Merkel spera să evite votul de duminică, în contextul pregătirilor pentru campania federală şi al turbulenţelor create de planul Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană şi de instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump. Gauck a rezistat însă presiunilor guvernului de a-şi asuma un nou mandat, invocând vârsta pe care o are - 76 de ani.
Pe de altă parte, subiectul desemnării şefului statului ar putea deveni unul şi mai problematic: după cum a arătat un recent sondaj realizat de YouGov, 71% dintre germani ar dori să aibă un cuvânt de spus în alegerea preşedintelui.
