Rusia încearca sa îndeparteze treptat aliatii SUA din Europa de Est mizând pe amplificarea temerilor ca Washingtonul nu va veni în ajutorul acestora (asa cum a promis cu un deceniu în urma), din cauza lipsei unei strategii externe si a unui angajament fata de regiune, comenteaza marti The Washington Times, care citeaza analisti politici.
În ultimele luni, presedintele rus Vladimir Putin a autorizat o serie de manevre provocatoare de la Arctica la Marea Neagra în încercarea de a intimida aliatii NATO de-a lungul granitei cu fosta Uniunii Sovietica, printre care Ungaria, România si Letonia, si de a sprijini aliatii Moscovei ce traiesc în aceste tari, noteaza publicatia citata.
Premierul ungar Viktor Orban, care a ajutat la elaborarea cererii de aderare la NATO în 1999, pare acum sa se împace bine cu Rusia prin încheierea unor acorduri cu Moscova si prin criticarea sanctiunilor occidentale.
Faptul ca unele tari de-a lungul granitei cu Rusia ar putea schimba tabara sugereaza o problema mai ampla a lipsei de încredere în angajamentul SUA de a le proteja daca sunt atacate, afirma Matthew Rojansky, director al Institutului Kennan de la Centrul International 'Woodrow Wilson'.
Faimosul articol 5 al Tratatului Nord-Atlantic stipuleaza ca un atac contra uneia din cele 28 de tari membre ale Aliantei va fi considerat un atac contra tuturor statelor aliate. Drept rezultat, tarile care au semnat tratatul trebuie sa se apere reciproc daca sunt amenintate sau atacate.
Sapte tari - printre care Letonia, Lituania si Estonia - au devenit membre NATO în 2004. Întrucât amenintarea unui atac rusesc nu era luata în considerare în mod serios la acea vreme, nu a existat o dezbatere de amploare despre oportunitatea de a lasa tarile baltice sa adere la NATO, sustine Rojansky. ''Acum, când Rusia lui Vladimir Putin a adoptat o pozitie mai agresiva în Ucraina, Georgia si în alte locuri, situatia s-a schimbat'', adauga el.
Activitatea avioanelor de lupta ruse în afara spatiului aerian al Federatiei Ruse s-a intensificat în ultima vreme, însa, pe de alta parte, analisti de la Moscova sunt de parere ca si Occidentul recurge la provocari, dat fiind ca SUA au realizat exercitii militare comune cu armata Ucrainei, au accelerat discutiile cu Polonia privind sistemul de aparare antiracheta si au desfasurat în România 12 avioane A-10 Warthog în cadrul eforturilor în materie de securitate pentru contracararea manevrelor ruse în regiune.
'Unitatea va desfasura antrenamente alaturi de aliatii nostri din NATO pentru a consolida interoperabilitatea si a demonstra angajamentul SUA fata de securitatea si stabilitatea Europei'', a explicat în aceasta luna James Brindle, purtator de cuvânt al Pentagonului, pentru Military.com. Oficiali de la Pentagon au declarat ca desfasurarea celor 12 avioane A-10 face parte din operatiunea 'Atlantic Resolve' a NATO. Obiectivul misiunii este, partial, acela de a trimite un mesaj Rusiei despre angajamentul SUA fata de aliatii din NATO. 'Operatiunea 'Atlantic Resolve' va continua atât timp cât este nevoie pentru a-i linisti pe aliatii nostri si a descuraja o hegemonie regionala a Rusiei'', a continuat Brinble.
Oficiali americani din domeniul apararii au respins criticile potrivit carora administratia Obama ezita în îndeplinirea angajamentelor SUA fata de aliatii din Europa de Est în conditiile în care Rusia reprezinta acum o amenintare semnificativa: 'Principiile incluse în paragrafele initiale ale Tratatului de la Washington ramân acum la fel de relevante ca în urma cu 66 de ani''.
Statele Unite trebuie sa faca mai mult pentru a da noi garantii aliatilor din NATO în legatura cu angajamentul Washingtonului, inclusiv prin trimiterea de trupe permanente în Europa de Est si prin exercitii mai frecvente si mai ample, este de parere Boris Zilberman, director adjunct pentru relatii cu Congresul SUA în cadrul Fundatiei pentru Apararea Democratiilor. Scopul final este, în opinia sa, acela de a se asigura ca tarile care sunt aliate ramân de partea SUA.
În acelasi timp, Statele Unite trebuie sa faca echilibristica, în sensul cresterii prezentei lor suficient pentru a-si linisti aliatii, dar nu atât de mult încât sa-i dea apa la moara presedintelui Vladimir Putin, care si-ar putea intensifica actiunile agresive, mai sustine Zilberman.
Comentează