Premium
WWF România, alături de 17 organizaţii de mediu şi asociaţii din sectorul forestier solicită autorităţilor, prin intermediul unei scrisori deschise, să emită o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze prevederile Codului Silvic şi să pornească o reformă reală a întregului sector.
În viziunea semnatarilor scrisorii, modificările recente aduse Codului Silvic păstrează, în esenţă, acelaşi sistem care tolerează şi protejează "furtul cu acte în regulă", iar practicile astfel legiferate reprezintă un nou faliment al reformei sectorului forestier şi nu eficientizează sistemul de combatere a exploatărilor ilegale, potrivit agerpres.ro.
"Marcarea arborilor şi estimarea cantitativă/calitativă a produselor lemnoase înainte de a fi recoltate rămân în continuare principalele repere ale sistemului de control. Este astfel legiferată o zonă "gri", care s-a dovedit a fi imposibil de controlat. Este practic refuzată orientarea către un control eficient a primei introduceri pe piaţă a lemnului - verificarea transporturilor ce pleacă de la locul de recoltare. Este instituit un prag aberant de 10 mc pentru a sancţiona ca infracţiune silvică transportul materialelor lemnoase care nu este însoţit de documente specifice de transport din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora. Datele statistice demonstrează că cel mai frecvent mod de operare referitor la recoltarea ilegală a lemnului este în prezent fraudarea documentelor specifice în ceea ce priveşte volumele de lemn transportate. Iată de ce acest risc specific trebuie adresat prioritar prin instituirea unui sistem de sancţiuni proporţionale şi disuasive", consideră reprezentanţii WWF România.
De asemenea, activiştii de mediu sunt de părere că, deşi este incriminată ca infracţiune silvică orice tăiere fără drept, nu este stabilit un prag rezonabil şi nu este definită fără echivoc "tăierea fără drept".
"Lipsite de claritate, aceste prevederi vor fi inaplicabile sau riscă să genereze abuzuri care vor îngreuna activitatea instanţelor de judecată. Întocmirea amenajamentelor silvice pentru pădurile sub 100 hectare devine practic voluntară şi se renunţă la susţinerea asigurării pazei pădurilor aflate în proprietate privată pentru suprafeţele sub 30 ha pentru care nu este clară forma de proprietate, riscând redeschiderea principalei surse a tăierilor ilegale în România. Responsabilitatea valorificării superioare a lemnului din pădurile aflate în proprietate publică este transferată sub forma unei "dorinţe" proiectate pentru viitor într-un mod necredibil. Dezvoltarea infrastructurii forestiere (aspect esenţial pentru obţinerea acestui deziderat) nu este susţinută legal şi nici nu sunt precizate responsabilităţi clare pentru proprietarii şi administratorii de păduri", susţine sursa citată.
Citește și: Medicul Alexandru Rafila face noi recomandări! Ce trebuie sa faceți începând cu 15 octombrie
Printre soluţiile pe care organizaţiile nonguvernamentale de mediu le consideră ca fiind cu prioritate introduse în Codul Silvic se află: legiferarea ca recoltare ilegală a fraudării declaraţiei cantităţilor de lemn transportate şi sancţionarea acesteia ca infracţiune silvică; definirea clară a tăierii fără drept şi instituirea unui prag rezonabil referitor la valoarea prejudiciului produs; asigurarea integrală, de la bugetul de stat, a costurilor necesare preluării în pază de către ocoalele silvice nominalizate a suprafeţelor private de pădure de maximum 30 ha, inclusiv în situaţiile în care nu este clarificată forma de proprietate; asigurarea integrală, de la bugetul de stat, a costurilor necesare întocmirii amenajamentelor silvice la nivel de bazinet pentru toate pădurile de pe proprietăţile cu suprafeţe mai mici de 100 ha, prin includerea lor în unităţi de producţie/protecţie constituite în teritoriul aceleiaşi Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT).
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în data de 7 septembrie, modificările legislative aduse Codului Silvic.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.46/2008. Schimbările preconizate vizează instituirea posibilităţii amenajării, în fondul forestier naţional, de poteci şi trasee pentru mers, alergare şi biciclete şi procedura de aprobare a realizării acestora, instituirea unui nou principiu "valorificarea ca lemn fasonat", reglementarea posibilităţii ca, prin metodologie, aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, să se poată stabili, pe zone pilot, constituite la nivel de ocol silvic, modalităţi experimentale de recoltare a arborilor, fără utilizarea dispozitivelor speciale de marcat.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi co-iniţiator al legii, Costel Alexe, a spus, după adoptarea de către Parlament a amendamentelor la Codul Silvic, că principalele prevederi sunt: furtul de arbori va intra direct sub incidenţă penală, indiferent de prejudiciu; camioanele sau TIR-urile cu care sunt transportaţi arborii tăiaţi ilegal vor putea fi confiscate; tăierile la ras vor fi interzise în rezervaţiile naturale; avizul de transport va deveni obligatoriu şi pentru: rumeguş, biomasă, coaja arborilor şi orice rest de lemn; lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat; sumele destinate pazei suprafeţelor de pădure sub 30 de hectare vor creşte cu peste 30%; evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie; accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor şi din drumurile forestiere; accesul cetăţenilor în pădure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.
Proiectul de lege a fost iniţiat, de Costel Alexe şi alţi cinci parlamentari de la PSD, ALDE, PNL şi USR.
