Zbor printre aștri: întâlnire dedicată împlinirii a 60 de ani de la primul zbor al omului în cosmos, organizată la Biblioteca Academiei Române

La Biblioteca Academiei Române din București s-a desfășurat întâlnirea cu tema ”Zbor printre aștri”, dedicată împlinirii a 60 de ani de la primul zbor al omului în cosmos și a 40 de ani de la zborul spațial comun sovieto-român. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Studii Ruse și Sovietice ”Florin Constantiniu” al Institutului Național pentru Studierea Totalitarismului și de Secția de Științe Tehnice a Academiei Române. (Evenimentul poate fi vizionat integral pe pagina de Facebook a Academiei Române, un click aici).

Deschizând lucrările reuniunii, profesorul Alexandru Morega, membru corespondent al Academiei Române, a declarat că zborul lui Iuri Gagarin, din 12 aprilie 1961, a deschis o nouă eră în istoria civilizației umane, iar «în urmă cu 40 de ani, când primul cetățean al României a efectuat zborul spre stația ”Saliut-6”, sufletele noastre s-au umplut de bucurie și de mândrie. A fost ca și cum a prins viață mitul despre Icar».

Vorbitorul l-a așezat pe Dumitru Prunariu pe același rând cu ”oamenii minunați” care au pus bazele tradițiilor românești de explorare a oceanului aerian: primii piloți glorioși Aurel Vlaicu și Traian Vuia şi omul de știință Henry Coandă, cu descoperirile lui progresiste în domeniul aerodinamicii.

Profesorul Morega a lăudat contribuția lui Prunariu la cooperarea internațională – el a condus Subcomitetul ONU pentru explorarea pașnică a spațiului, iar în 2017, unul dintre asteroizi a primit numele său…

În calitate de invitat de onoare, la întâlnire a luat cuvântul primul și unicul cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, doctor-inginer, membru de onoare al Academiei Române, Erou al Uniunii Sovietice și Erou al României.

El a evidențiat rolul determinant jucat în viața lui de fapta eroică și de personalitatea lui Iuri Gagarin, pe care l-a întâlnit, din păcate, numai sub forma marelui monument de la intrarea în Orașelul Stelelor de lângă Moscova. Tot atunci el a participat, alături de cosmonauți sovietici, la activități dedicate memoriei lui Iuri Gagarin în contextul împlinirii a 10 ani de la tragica lui moarte.

Prunariu şi-a împărtășit impresiile din perioada vieții sale când, în 1978, s-a mutat cu familia în Orășelul Stelelor; a vorbit despre cum a devenit al 103-lea pământean care a fost în cosmos, despre zborul său pe nava Soiuz-40 împreună cu experimentatul Leonid Popov, despre cele șapte zile petrecute la bordul Stației ”Saliut-6”, despre aproximativ 20 de experimente științifice efectuate de el la bordul stației.

”Când privești Pământul din cosmos, vezi în jurul lui acel strat extrem de subțire ce formează atmosfera circumterestră, a relatat cosmonautul. Spre comparație: dacă Pământul ar fi un măr, stratul lui atmosferic ar fi acea coajă subțire a mărului. Numai acolo, sus, înțelegi cât de iresponsabil deteriorăm aceast înveliș, poluându-l cu emisii și defrișând păduri…”

”Sunt fericit că am așezat și eu câteva cărămizi la edificiul explorării spațiale”, și-a încheiat Dumitru Prunariu discursul.

Președintele Agenției Spațiale a României, Marius-Ioan Piso, a arătat că, prin programul ”Intercosmos”, Uniunea Sovietică a împărtășit realizările sale din domeniul tehnologiilor țărilor socialiste, le-a transmis și lor tehnologii nucleare, punându-le la dispoziție inclusiv reactoare nucleare. Potrivit spuselor sale, zborul lui Prunariu a ajutat România să ajungă, ulterior, în primele rânduri ale explorării spațiale, să devină lider regional în acest domeniu. Acceptată, în 2011, în Agenția Spațială Europană (ESA), România participă activ la numeroase proiecte științifice și tehnologice pe linia ESA privind studierea Lunii, radiațiile cosmice şi continuând să colaboreze cu Rusia în acest domeniu.

În mesajul său adresat celor prezenți, ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a arătat importanța primului zbor spațial efectuat de Iuri Gagarin pentru dezvoltarea și progresul omenirii. El a amintit că, în 2011, Adunarea Generală a ONU a declarat, la inițiativa Rusiei, ziua de 12 aprilie, Zi Internațională a zborului omului în spațiu.

Potrivit diplomatului, zborul comun realizat de Leonid Popov și Dumitru Prunariu în 1981 reprezintă un exmplu extraordinar de colaborare internațională în cosmos.

Valeri Kuzmin a abordat problematica de reglementare a explorării spațiului cosmic, considerată de Federația Rusă drept parte extrem de importantă a agendei internaționale unite. Rusia încearcă, în mod constant, să lanseze negocieri privind elaborarea unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic, care să interzică amplasarea în cosmos a oricăror tipuri de arme, precum și folosirea, acolo, a forței sau a amenințării cu forța. Baza unui astfel de document ar putea servi proiectul acordului ruso-chinez realizat în acest scop și prezentat la Conferința de la Geneva privind dezarmarea, din 2014. Aproape 30 de state au devenit participante plenare la inițiativa avansată de Rusia vizând adoptarea, de către state, a unui angajament politic de a nu amplasa primele arme în spațiu.

Diplomatul a vorbit despre cele mai apropiate ”planuri cosmice” ale Rusiei, inclusiv crearea, începând cu 2024-2025, a unei stații orbitale naționale, precum și realizarea, împreună cu China, a memorandumului comun de explorare a Lunii, ce prevede și construirea unei stații locuite pe suprafața satelitului natural al Terrei. El a arătat că, în ultimii doi ani și jumătate, ”Roskosmos” a efectuat 58 de lansări reușite de rachete, repetând cel mai bun succes al său.

În încheiere, diplomatul a apreciat că vaccinul ”Sputnik V”, unul dintre cele mai eficace și sigure vaccinuri împotriva coronavirusului, dezvoltat de oamenii de știință ruși, nu a fost întâmplător numit după primul aparat cosmic din lume, lansat în 1957 de Uniunea Sovietică.

Doctorul Nae Cătălin, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială ”Elie Carafoli” (INCAS), a vorbit despre numeroasele proiecte internaționale științifice și tehnologice din domeniul explorării cosmosului la care participă institutul său, iar Cristian Român, senior editor al revistei ”Știință și Tehnică” a împărtășit câteva dintre propriile impresii și amintiri despre zborul lui Iuri Gagarin și cel al ”românului Gagarin” – Dumitr-Dorin Prunariu.

În foaierul Bibliotecii Academiei Române, Ambasada Rusiei în României a prezentat participanților la reuniune o expoziție foto, dedicată împlinirii a 60 de ani de la zborul în cosmos a lui Iuri Gagarin și a 40 de ani de la zborul spațial comun ruso-român efectuat de Popov și Prunariu.