Zece țări UE, printre care și România, și-au intensificat atacurile asupra politicii climatice a blocului european, avertizând că sistemul actual dăunează industriei, informează Euronews. Divizarea însă e mare în uniune: unele țări UE vor să distrugă piața carbonului din UE, altele vor să o schimbe, iar altele vor să o păstreze.
Ce vor cele zece țări
Un grup de zece țări a îndemnat miercuri Comisia Europeană printr-o scrisoare să își revizuiască Sistemul de Tranzacționare a Emisiilor (ETS), numind cadrul actual al legii un "risc existențial" pentru multe sectoare industriale cheie, potrivit unei document consultat de Euronews.
Scrisoarea, semnată de liderii Austriei, Republicii Cehe, Croației, Greciei, Ungariei, Italiei, Poloniei, României și Slovaciei, a cerut executivului UE să extindă cotele gratuite de carbon după 2034, spunând că, altfel, industriile lor nu vor putea ține pasul cu costurile.
Țările cer astfel o abordare mai lentă și mai flexibilă pentru a proteja competitivitatea în timp ce urmăresc tranziția verde.
"Industria noastră este dedicată și continuă să facă pașii necesari pentru a-și transforma modelele de afaceri", se arată în scrisoare. "Totuși, combinat cu prețurile ridicate la energie și eliminarea treptată a cotițelor fără ETS, cadrul actual a devenit un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene."
Întâlnire crucială
Presiunea asupra Comisiei crește pentru a elimina ETS, piața de carbon a blocului, înaintea unei întâlniri a liderilor UE la Bruxelles, joi, cu scopul de a aborda criza energetică iminentă declanșată de războiul din Iran.
Scrisoarea a apărut la scurt timp după ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a sugerat că va susține piața de carbon a blocului, lăudând instrumentul politicii climatice ca fiind esențial pentru reducerea emisiilor și pentru direcționarea fondurilor către tehnologii curate — un răspuns diferit față de cel dorit de industriile intensive în energie, care au susținut un argument puternic împotriva ETS în timpul unui summit industrial la Anvers luna trecută.
Cele zece țări spun că piața carbonului din UE se mișcă prea rapid, punând presiune suplimentară asupra companiilor deja presate de creșterea explozivă a prețurilor la energie și de inflația încăpățânată. Rezultatul, avertizează țările, este o amenințare tot mai mare la adresa nucleului industrial al Europei și, odată cu aceasta, a forței economice a continentului.
"Prețurile la energie au explodat, inflația a făcut investițiile necesare pentru tranziție și mai costisitoare, iar soluțiile actuale de decarbonizare nu sunt încă suficient dezvoltate pentru sustenabilitatea economică a industriilor greu de redus", se arată în scrisoare.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și șeful Consiliului European, António Costa, au declarat după summitul informal al UE de la Alden Biesen că blocul urma să "prezinte opțiuni" la Consiliul European de joi, dar au subliniat "complexitatea problemei": prețurile la electricitate sunt legate de gazul natural, iar schimbarea sistemului implică multe elemente de luat în considerare, precum taxele naționale, taxele de rețea și ETS-ul.
Cerințe cheie
Scrisoarea, semnată de cele 10 țări, formulează cereri cheie pentru a evita situația, și anume extinderea cotelor ETS gratuite după 2034 (companiile beneficiază în prezent de câteva colocații gratuite, deci nu trebuie să plătească toate emisiile lor). Țările doresc ca acest ajutor să dureze mai mult, astfel încât afacerile să nu fie afectate prea repede cu costurile integrale.
Țările UE doresc, de asemenea, ca CE să încetinească eliminarea treptată a cotelor gratuite începând cu 2028, oferind companiilor mai mult timp să se adapteze.
De asemenea, solicită executivului UE să reducă volatilitatea prețurilor la carbon pentru a o face mai stabilă și pentru a oferi companiilor posibilitatea de a planifica din timp fără șocuri bruște de costuri.
În final, țările cer măsuri pentru a preveni ca prețurile la electricitate să devină prea ridicate pentru industrii și consumatori, un obstacol cheie în competitivitatea blocului și în capacitatea sa de a rămâne independent economic și strategic într-o lume din ce în ce mai instabilă.
Industriile grele, în special cele mai greu de decarbonizat, se confruntă cu o „furtună perfectă”, susține scrisoarea, invocând costurile în creștere, tehnologiile verzi nevalidate și pierderea iminentă a permiselor gratuite de carbon menite să le mențină competitive.
Comentează