Zeci de cineaști cer demiterea ministrului Culturii. Scrisoare către Cioloș/ DOCUMENT

Autor:

Publicat: 31/07/2016 21:02

Actualizat: 31/07/2016 22:20

Sursa foto: romaniatv.net

Un grup de cineaști îi scriu premierului Dacian Cioloș și îi cer să o demită pe ministrul Culturii, Corina Șuteu. Cineaștii protestează cu privire la inițiativa ministrului Culturii de a impune o ordonanță de urgență prin care să fie modificată OG39/2005 privind cinematografia.

Vezi AICI scrisoarea în format .pdf!

STIRIPESURSE.RO vă prezintă textul scrisorii semnate de nume celebre din cinematografia românească:

Scrisoare deschisă adresată domnului Dacian Cioloș, Prim Ministru al României

Domnule Prim Ministru,

Acest document este semnat și vă este prezentat public de un grup de cineaști care protestează împotriva noii tentative a doamnei ministru al culturii de a impune o ordonanță de urgență prin care să fie modificată OG39/2005 privind cinematografia.

Fără a nega nevoia presantă de revizuire a legislației în domeniul nostru de activitate, afirmăm că nu există, așa cum prevede articolului 115 din Constituție, o „situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată” care să justifice modificarea numitului act normativ fără dezbatere parlamentară, cu atât mai mult cu cât, la finalul sesiunii precedente, comisiile de cultură ale Parlamentului au dat un aviz negativ față de necesitatea includerii măsurilor de reglementare din domeniul cinematografiei în legea de abilitare a Guvernului. Și noi susținem că modificarea unicii norme care reglementează un întreg domeniu de activitate, normă care vizează nu doar producția și exploatarea de filme, ci și operatorii de telecomunicații, furnizorii de servicii de date mobile, televiziunile, agențiile media și care are implicații asupra legislației fiscale, legislația muncii trebuie să treacă prin procesul de dezbatere și aprobare parlamentară.

La începutul acestui an, din ordinul fostului ministru al culturii și sub conducerea doamnei Corina Șuteu, pe atunci secretar de stat s-a constituit un grup de lucru însărcinat cu realizarea proiectului de ordonanță la care ne referim. Produsul activității acestui grup, format din persoane selectate pe bază de criterii și prin proceduri necunoscute a circulat între membrii săi și apropiații lor, a fost trimis spre avizare mai multor ministere, dar nu a fost făcut public. Mai mult, atunci când i-am solicitat textul proiectului spre consultare, chiar conducerea Centrul Național al Cinematografiei ne-a comunicat că nu cunoaște conținutul acestui document.

Recent, Ministerul Culturii a anunțat organizarea unei audieri publice pe această temă, pe data de 2 august, numai că, dincolo de modul de audiere prin depoziții scrise și susținere orală, procedură situată în afara prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, rezultatul acestei acțiuni va înșela atât pe cei consultați, cât și instituțiile ce vor primi raportul care o va finaliza, căci documentul supus consultării nu e proiectul de ordonanță, ci o compilație de câteva măsuri, formulate sintetic, rupte din angrenajul dispozitivului legal. Prin acest tertip se încearcă convingerea membrilor Guvernului că ordonanța propusă are o susținere publică, fără ca proiectul ei să fi fost vreodată făcut public.

Contrar celor susținute public de doamna ministru Corina Șuteu, proiectul de ordonanță există, este structurat și a ajuns chiar la a treia revizuire, numită de autorii ei „varianta consolidată”, variantă care a intrat și în posesia noastră. După ce l-am studiat, lăsând deoparte nerespectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea 24/2000, am constatat că mult mediatizata Convenție de Cooperare în Cinematografie între România și Franța, semnată în plin Festival de la Cannes nu a produs niciun rezultat și nu a lăsat nicio urmă în acest proiect și am înțeles că o eventuală adoptare a lui ar fi catastrofală, căci ar întoarce cinematografia în zilele comunismului, când era la bunul plac al conducerii de partid și al unor cineaști favoriți ai acesteia. Iată câteva exemple în sprijinul acestei afirmații:

1 În loc să devină din ce în ce mai mult un domeniu al inițiativei private, cinematografia ar fi complet etatizată, căci nu numai că nu se identifică noi surse de finanțare privată, dar și puținele care funcționează acum ar fi colectate în fondul public administrat de Centrul Național al Cinematografiei, iar acesta, în loc doar să susțină filmul românesc, cum îi e rolul stabilit prin lege, ar deveni unicul său finanțator, așa cum era cu ani în urmă Consiliul Culturii și Educației Socialiste.

2 Consecință a acestei situații, filmele care câștigă concursurile CNC ar trebui să fie „susținute” din bani publici cu până la 100% din buget, exact ca în comunism. Doar că în comunism filmele erau proprietatea statului, iar Partidul Comunist stabilea ce subiecte trebuiau să aibă și ce viziune, în timp ce azi filmele sunt afacerea și proprietatea producătorilor privați, iar autoritatea publică ar avea doar obligația să plătească integral realizarea lor, nu și dreptul de a se exprima asupra conținutului lor.

3 Tot în spirit comunist, susținerea nu ar mai fi sub formă de credit, cum e acum, și nici sub formă de finanțare rambursabilă cu participare la câștig și la pierdere, cum ar fi normal, ci de subvenție, pe care proprietarul filmului plătit din bani publici ar fi în situația de a o rambursa doar parțial și numai în condiții care nu au fost vreodată îndeplinite de vreun film românesc.

4 Singura excepție ar fi în categoria lung metrajelor de ficțiune cu regizori consacrați, unde doar filmele dificile ar fi subvenționate integral, iar conform definiției din proiectul de ordonanță sunt filme dificile cele care nu au șanse să recupereze costul de producție, în baza evaluării făcute de însuși producătorul filmului (!?) Desigur, orice producător se va strădui să convingă comisia că filmul său va fi un eșec comercial dar, dacă membrii comisiei vor considera că există pericolul ca filmul să recupereze costul de producție, respectivul va fi pedepsit și va primi doar maxim 50% din valoarea bugetului. Cum nu ar avea unde să găsească restul banilor necesari, căci toate sursele private vor fi fost colectate în fondul public, producătorul aflat într-o asemenea situație ar fi nevoit să renunțe la sprijinul primit, suma astfel disponibilizată ar fi redistribuită către filme care au reale șanse de a fi eșecuri comerciale, iar filmele cu potențial succes de public ar fi eliminate din fașă.

5 Va continua practica acordării primelor de succes, deși nu e clar ce sens ar mai avea, atât timp cât filmele fără șanse de succes ar primi finanțare mai mare. Oricum, din moment ce filmele vor fi subvenționate până la 100%, rezultă că cele ce vor primi aceste bonusuri vor fi suprafinanțate; drept urmare, surplusul financiar va fi, probabil, împărțit între cei premiați.

6 În cazul coproducțiilor minoritare, filme străine la finanțarea cărora un coproducător român participă cu maxim 30% din buget și a cărui participare ar putea fi subvenționată până la 60%, nu se prevede un plafon minim pentru partea din această subvenție care să fie cheltuită în țară. Cum nu se prevede nici un plafon maxim pentru cota din Fondul cinematografic ce va putea fi alocată coproducțiilor minoritare, este posibil ca cea mai mare parte din fondurile dedicate susținerii cinematografiei române să fie cheltuite în afara țării, pentru producerea unor filme în care participarea românească ar fi aproape exclusiv financiară, iar beneficiile părții române s-ar putea limita la profitul realizat de producătorul român.

7 Conducerea cinematografiei va fi exercitată de Consiliul de Administrație al CNC, iar membrii acestuia nu ar fi obligați să îndeplinească vreun criteriu de profesionalism, compatibilitate, integritate, ci doar să fie propuși de asociații din domeniu. Ei nu și-ar câștiga locul în consiliu prin concurs, ci ar fi aleși și numiți de ministru după criterii necomunicate public. Spre o mai bună înțelegere, iată cine sunt 5 din cei 6 membri recent numiți de doamna Corina Șuteu în CA al CNC:

Alex Trăilă – consilier al doamnei ministru Șuteu, fost angajat al domnului Tudor Giurgiu, la TIFF, până în ianuarie 2016.

Andrei Rus – consilier al doamnei ministru Șuteu, fost selecționer la festivalul NEXT, patronat de doamna Ada Solomon și fost bursier al Asociației pentru Promovarea Filmului Românesc, prezidată de domnul Tudor Giurgiu.

Oana Radu – fost adjunctă a doamnei ministru Șuteu la conducerea ICR New York, în prezent partener cu domnia sa în cadrul persoanei juridice americane Romanian Film Initiative, alături de Mihai Chirilov, asociat al domnului Giurgiu la TIFF.

Horia Romanescu – director de programe al TVR, instalat în funcție în 2006, de către directorul general al TVR de atunci, domnul Tudor Giurgiu

Melinda Boroș – mulți ani organizator în cadrul TIFF, festival patronat de domnul Giurgiu.

Conform informațiilor disponibile inclusiv pe pagina internet a Mnisterului Culturii, din totalul de șapte membri, care îl include pe directorul general al CNC, unul este partenerul ministrului culturii, altul este consilier al domniei sale, doi sunt propuși de o asociație condusă de domnul Tudor Giurgiu (Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc) și doi sunt propuși de asociații conduse de doamna Ada Solomon sau de soțul domniei sale (One World Romania și Societatea Culturală Next).

Trebuie subliniat faptul că Oana Radu, Alex Trăilă și Andrei Rus fac parte și din grupul care a conceput proiectul de ordonanță, alături de însuși Tudor Giurgiu. Tot doamna ministru Corina Șuteu l-a numit pe același domn Tudor Giurgiu și în CA al RADEF RomâniaFilm, ignorând repetatele contestații cu privire la conflictul de interese în care se află domnia sa, co-proprietar și administrator al Transilvania Film și Citiplex, societăți aflate în directă concurență cu RADEF.

8 CA al CNC va stabili și lista persoanelor dintre care vor fi aleși membrii comisiilor ce vor decide căștigătorii concursurilor pentru obținerea finanțării. Aplicând prevederea la actuala componență a CA, rezultă că reprezentanții desemnați de domnul Tudor Giurgiu și de doamna Ada Solomon vor stabili pentru următorii doi ani cine va face parte din comisiile care vor decide câștigătorii concursurilor la care vor participa aceștia. Și pentru ca nu cumva comisia să ia în calcul, din greșeală, valoarea unui scenariu în loc de „valoarea” celui care-l propune, numele acestuia, secret pentru comisie până acum, va fi desecretizat.

9 Toate criteriile, sumele și procedurile care privesc concursul pentru atribuirea finanțării ar fi scoase din cuprinsul legii, pentru a fi trecute în regulamentul ce poate fi modificat oricând și oricum prin ordin al ministrului culturii. Spre exemplu, ministrul ar putea decide că pentru filmele documentare trebuie alocați mai mulți bani decât pentru cele de ficțiune, sau că valoarea scenariului are mult mai puțină relevanță în evaluarea unui proiect decât numele și palmaresul producătorului.

În plus, se încalcă prevederea constituțională care interzice modificarea regimului juridic al proprietăților statului prin ordonanță guvernamentală, se încalcă și prevederea Legii 24/2000 care spune că atunci când se schimbă fundamental un act normativ, cum e cazul de față, acesta nu trebuie modificat, ci abrogat și înlocuit cu un nou act normativ. Deși poate continua, oprim aici lista exemplelor și punem textul propunerii de ordonanță la dispoziția oricui este interesat să-l studieze.

Unul din motivele des invocate de doamna ministru al culturii pentru a justifica ordonanța de urgență este nevoia de a reforma imediat un Centru Național al Cinematografiei neperformant.

În fapt, în materie de reprezentare externă, actuala conducere a CNC are cel puțin o realizare: desființarea monopolului deținut asupra acestui domeniu de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc. În anii în care a primit apreciabile sume din fondul public cu scopul promovării realizărilor și intereselor cinematografiei naționale, APFR a făcut acest lucru doar pentru filmele și interesele anumitor cineaști. Din păcate, în loc să conlucreze cu CNC pentru reprezentarea cu adevărat a întregii cinematografii românești, conducerea ministerului culturii a impus în manieră abuzivă revenirea la utilizarea și finanțarea în acest scop a serviciilor unor persoane private.

În domeniul reglementărilor legale specifice, echipa ministrului culturii ori a preluat, așa cum prevăd și procedurile legale proiecte promovate de CNC, cum este cel al regulamentului pentru acordarea de finanțări, ori le-a ignorat, cum e cazul proiectului pentru o nouă lege a cinematografiei, aflat la CNC în stadiu aproape final. A preluat, în schimb, prerogativa elaborării de noi norme, încălcând astfel prevederile Art.6, alin (1) din OG39/2005 care stabilește că „Centrul Național al Cinematografiei elaborează și propune spre aprobare Guvernului, prin Ministerul Culturii, proiecte de acte normative pentru domeniul său de activitate”.

În ceea ce privește administrarea Fondului cinematografic, contrar celor susținute de doamna ministru, datele statistice furnizate de CNC arată că aplicarea OG39/2005 în intervalul 2007-2015 a fost un succes pentru producția de film românesc: totalul încasărilor la Fondul cinematografic a fost de 310 milioane lei, din care mai mult de 230 milioane folosite pentru susținerea producției de filme, s-au realizat 407 filme, din care 177 lung metraje de ficțiune și au fost obținute 467 de premii la festivaluri internaționale. De asemenea, deși doamna ministru susține că cineaștii importanți ai ultimilor ani au făcut filme în pofida sistemului, luptându-se cu el și că e o urgență ca această nedreptate să fie reparată, statisticile arată că niciunui proiect al acestora nu i-a fost refuzat sprijinul, iar domniile lor au beneficiat de cele mai mari sume alocate din Fondul cinematografic. Pe prima treaptă a clasamentului celor care au beneficiat de susținere se află companiile de producție deținute chiar de domnul Tudor Giurgiu și de soția domniei sale, cu 33 de filme finanțate și aproximativ 23 milioane de lei primiți pentru ele, adică 10% din întreaga sumă alocată pentru susținerea producției, iar pe locul secund se clasează firmele în care e asociată doamna Ada Solomon, cu mai mult de 21 milioane de lei primiți și tot 33 de filme finanțate. Edificator e faptul că toate filmele premiate au fost finanțate din Fondul cinematografic. E adevărat, sporadic și din ce în ce mai rar au mai fost finanțate și alte filme decât cele croite special pentru festivaluri și probabil că aceasta e scăparea care trebuie să fie corectată de urgență.

Cu toate acestea, în 2007, înainte de valul marilor premii internaționale, media de intrări la filmul românesc era cu 20% mai mare decât astăzi, după aproape un deceniu de succese în festivaluri. Între 2012 și 2015, deși numărul de ecrane a crescut cu 22%, numărul total de intrări la filme românești a scăzut cu 27%, media de intrări per titlu de film românesc a scăzut cu aproape 30% și intrările la film românesc per sală de cinema au scăzut cu 44%. Iar trendul descrescător continuă.

Nimic din proiectul de ordonanță de urgență al doamnei ministru Șuteu nu vizează oprirea înstrăinării publicului autohton de filmul românesc. Nici plasarea în continuare pe ultimul loc în UE la numărul de intrări la cinema pe cap de locuitor, nici faptul că nu sunt create minime condiții pentru ca filmele românești să poată recupera, fie și în parte, costurile de producție, nici lipsa măsurilor pentru stimularea finanțărilor private, nici declinul accelerat al industriei de film, nimic din toate astea nu sunt probleme pe care doamna ministru al culturii să le abordeze mai mult decât tangențial sau să le vrea rezolvate de urgență. E limpede acum că urgența, prioritatea mandatului său e colectarea cât mai multor bani în Fondul cinematografic și apoi plasarea lui, împreună cu toate funcțiile, consiliile și comisiile care distribuie acest fond public la dispoziția apropiaților săi.

Noi vrem să înlocuim acest plan cu o reală reformă a cinematografiei, în beneficiul public, al celor ce fac și al celor ce văd film, nu spre profitul unor afaceriști. Drept urmare, denunțăm audierea publică organizată de Ministerul Culturii pentru data de 2 august 2016 drept o acțiune în afara legii și o încercare de inducere în eroare a factorilor de decizie și a opiniei publice, solicităm respingerea tentativei de a legifera în domeniul cinematografiei prin ordonanță guvernamentală, cerem demiterea doamnei Corina Șuteu din funcția de ministru al culturii pentru ceea ce considerăm a fi încălcări ale legii și abuzuri, incapacitate managerială și acțiune partizană și de rea credință, considerăm necesară cercetarea legalității deciziilor sale și vă rugăm să dispuneți clarificarea următoarelor aspecte, importante pentru însănătoșirea cinematografiei noastre:

a) cine sunt cineaștii care au solicitat și au beneficiat de trafic de influență și la ale căror mesaje telefonice face referire doamna Corina Șuteu în adresa MC nr. 329/ 29.03.2016, prin care cere directorului general al CNC să revadă componența comisiei de evaluare legal numită pentru prima sesiune a concursului CNC din 2016, în condițiile în care nicio contestație în legătură cu vreun membru al comisiei nu a fost înregistrată la secretariatul concursului.

b) dacă este adevărat că cele două oferte pe care doamna Corina Șuteu le-a anexat adresei nr. 447/11.04.2016, trimisă către CNC, au fost formulate de companiile Peacefulfish și Media Deals, firme care, departe de a fi concurente, sunt fondate și conduse de același domn Thierry Baujard. E necesară, de asemenea, clarificarea bazei legale în care doamna Șuteu a solicitat și a negociat aceste oferte pentru realizarea unui studiu pe care domnia sa l-a cerut CNC și care urma să fie plătit de acesta și, dacă proveniența ofertelor se confirmă, trebuie să fie lămurită natura relațiilor între domnia sa sau apropiați ai domniei sale și domnul Thierry Baujard.

În ceea ce ne privește, suntem în curs de a definitiva un material informativ intitulat „Romanian cinema behind the glittering screen”, bazat pe cifre, documente și fragmente de acte normative, menit să descrie angrenajul care parazitează cinematografia românească la adăpostul premiilor și al aprecierilor internaționale și pe care îl vom trimite tuturor publicațiilor, forurilor și organizațiilor internaționale care considerăm că trebuie să fie informate.

Cu încredere în temeinicia solicitărilor noastre și în judecata dumneavoastră, vă rugăm să primiți respectuoasele noastre salutări.

Pentru conformitate,

Cristian Comeagă producător Radu Gabrea regizor

Vlad Păunescu producător Ioan Cărmăzan regizor

Doru Mitran producător Oana Păunescu scenograf

Denis Dinulescu scenarist Florin Zamfirescu actor

Sotir Caragață designer sunet Cristina Iacob regizor

Alma Bacula producător Călin Papură scenograf

Anca Sigartău actriță Constantin Păun regizor

Dan Toader scenograf Mihai Constantin regizor

Otilia Sîrbu conf. univ. Sergiu Plămădeală actor

Deian Cărmăzan regizor Nicolae Ieremciuc actor