Dacă Volodimir Zelenski este gata să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin, atunci Rusia îl invită la Moscova, a declarat consilierul prezidenţial rus, Iuri Ușakov, citat de TASS, relatează Rador Radio România.
Rușii îi promit securitatea
Rusia este pregătită să-i garanteze securitatea lui Zelenski în cazul în care el va sosi la Moscova, a declarat consilierul prezidenţial rus, Iuri Ușakov, citat de Agenţia de presă TASS.
Rusia îi va garanta securitatea și condițiile de a-şi desfăşura activitatea lui Volodimir Zelenski, dacă acesta va sosi la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus, Vladimir Putin, a mai subliniat consilierul prezidențial, Iuri Ușakov, într-un interviu acordat jurnalistului de la postul de televiziune VGTRK (Rossia 1), Pavel Zarubin.
Consilierul prezidenţial rus, Iuri Ușakov, a menționat că, dacă Zelenski este cu adevărat pregătit pentru o astfel de întâlnire, este așteptat la Moscova. ''Și îi vom garanta securitatea sa și condițiile necesare pentru a-şi desfăşura activitatea'', a asigurat Ușakov.
Rusia nu respinge contactele dintre Putin și Zelenski, a declarat consilierul prezidenţial rus, Iuri Ușakov, citat de Agenţia de presă TASS, precizând că acestea trebuie să fie bine pregătite și orientate spre obţinerea unor rezultate.
Ucraina şi Rusia recunosc fiecare progrese după ultimele contacte
Spre deosebire de rundele anterioare de contacte între Rusia şi Ucraina, după care ambele părţi s-au acuzat reciproc de lipsa voinţei de a ajunge la o înţelegere, în urma recentelor contacte din Emiratele Arabe Unite (EAU) mediate de SUA cele două ţări aflate în război au remarcat fiecare o schimbare pozitivă a tonului şi conţinutului discuţiilor menite să conducă în final la un acord de pace, deşi ambele avertizează că există încă obstacole, în special chestiunea teritorială, consemnează miercuri agenţia EFE, conform Agerpres.
"Negocierile sunt foarte complicate. Dar putem observa o schimbare calitativă în alcătuirea delegaţiei ruse. Sunt alte persoane şi nu ne-au mai ţinut prelegeri pseudo-istorice", a declarat marţi ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga, care a subliniat că de data aceasta discuţiile s-au axat pe parametrii pentru încheierea războiului.
Prin "lecţii pseudo-istorice" ministrul ucrainean s-a referit la argumentele bazate pe presupusele drepturi istorice pe care Kremlinul susţine că Rusia le are asupra unor teritorii ucrainene, argumente pe care atât preşedintele rus Vladimir Putin, cât şi emisarii săi le-au prezentat pe larg în contactele lor cu ucrainenii şi americanii cu privire la o posibilă încheiere negociată a conflictului.
Şi Kremlinul a descris miercuri drept "un progres" în sine desfăşurarea discuţiilor trilaterale (Ucraina-Rusia-SUA) din EAU, discuţii care au avut loc vineri şi sâmbătă şi sunt aşteptate să continue cu o nouă rundă în acelaşi format la sfârşitul acestei săptămâni.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menţionat că în prima rundă de discuţii au fost abordate "o serie de teme complicate". "Activitatea este în desfăşurare. Şi este bine că au început contacte directe (...) Aşa cum ştiţi, s-a ajuns la un acord privind continuarea lor. Această activitate va continua", a adăugat Peskov.
Totuşi, el a atenţionat că, "de acum înainte, totul va depinde de atitudinea constructivă a interlocutorilor" şi că "ar fi o greşeală să ne aşteptăm la mari rezultate din contactele iniţiale". Mai mult, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reamintit că "nu este un secret pentru nimeni" că "de o mare importanţă pentru partea rusă" este "problema teritorială, care face parte din "formula Anchorage"", referindu-se la revendicările Rusiei asupra Donbas-ului ucrainean şi la posibile înţelegeri pe care le-ar fi făcut preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, la summitul desfăşurat în Alaska în august anul trecut.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat până în prezent să cedeze Rusiei porţiunea din Donbas rămasă sub controlul armatei ucrainene, adică aproximativ 20% din provincia Doneţk şi un procent nesemnificativ din provincia Lugansk, aceasta din urmă fiind aproape complet sub control rusesc. Potrivit presei occidentale, Trump ar fi condiţionat acordarea de garanţii de securitate Ucrainei de retragerea acesteia completă din Donbas.
După ce în contactele directe anterioare de anul trecut - desfăşurate în primăvară şi vară la Istanbul şi mediate de Turcia - delegaţia rusă a fost condusă de Vladimir Medinski, ideologul actualei expansiuni teritoriale ruse şi care, potrivit negociatorului ucrainean Sergii Kisliţia, l-a ameninţat în stil gangsteresc, echipa de negocieri trimisă de Putin în EAU a fost compusă în întregime din militari şi a fost condusă de amiralul Igor Kostiukov, şeful serviciului rus de informaţii militare GRU.
Delegaţia ucraineană care a negociat la Abu Dhabi a fost de asemenea diferită de cea care s-a întâlnit cu ruşii la Istanbul. Principala noutate a fost prezenţa în echipă a noului şef al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Kiril Budanov, anterior şef al serviciului militar de informaţii GUR, precum şi a liderului grupului parlamentar al partidului prezidenţial "Slujitorul Poporului", David Arahamia. Fostul şef al administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a demisionat în noiembrie în urma unui mare scandal de corupţie şi nu mai face parte din echipa de negociere
Budanov şi Arahamia sunt percepuţi în Ucraina ca figuri mult mai înclinate să pună capăt în mod negociat războiului decât era Iermak, care a fost criticat în cercurile diplomatice pentru atitudinea sa inflexibilă. Conform unei scurgeri de informaţii către presă din urmă cu un an, Budanov a declarat într-o şedinţă cu uşile închise în parlamentul de la Kiev că Ucraina riscă să-şi piardă existenţa ca stat dacă negocierile de pace nu urmau să înceapă până la sfârşitul verii anului 2025.
Deşi serviciul ucrainean de informaţii militare, condus atunci de Budanov, a negat veridicitatea acelei relatări, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a deschis o anchetă pentru a afla cine a dezvăluit astfel de "secrete de stat".
Cât despre David Arahamia, acesta a condus delegaţia ucraineană care a negociat cu ruşii în Belarus şi Turcia în 2022, la puţin timp după începerea invaziei ruse. Conform Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului şi a premierului britanic Boris Johnson, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.
Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, în special să nu adere la NATO, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi categoric opoziţia.
În declaraţii date săptămâna trecută la un eveniment dedicat Ucrainei la forumul economic de la Davos, mediatorul american Steve Witkoff a lăudat în repetate rânduri echipa de negociatori ucraineană şi în special pe Arahamia.
Deşi negocierile par acum să se concentreze în sfârşit pe chestiuni specifice care trebuie soluţionate pentru a pune capăt războiului, încă nu s-a ajuns la un acord. Pe lângă chestiunea teritorială, o altă problemă nesoluţionată este cea a controlului asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de trupele ruse. Pe de altă parte, în ce priveşte garanţiile de securitate care să fie oferite Ucrainei de susţinătorii săi occidentali, Rusia se opune categoric desfăşurării unor trupe ale acestora pe teritoriul ucrainean.
Rusia a condiţionat de asemenea soluţionarea conflictului ucrainean de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.
În primele sale declaraţii publice din anul 2026, preşedintele Putin a pledat pentru o soluţionare negociată "cât mai curând posibil" a conflictului armat din Ucraina, dar şi pentru redeschiderea dezbaterii privind crearea unei noi arhitecturi de securitate la nivel global, dezbatere despre care a afirmat că a propus "opţiuni şi decizii raţionale care ar putea satisface pe toţi în America, Europa, Asia, în lumea întreagă", în condiţiile în care "Rusia este în mod sincer angajată faţă de idealurile unei lumi multipolare".
Bilanțul victimelor de război
Numărul soldaţilor ruşi şi ucraineni ucişi, răniţi sau dispăruţi în aproape patru ani de război ar putea ajunge la 2 milioane până în primăvara acestui an, potrivit unui studiu, întrucât invazia Moscovei nu dă semne de încetinire, relatează The Guardian, conform News.ro.
Un raport al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington estimează că Rusia a avut aproximativ 1,2 milioane de victime, inclusiv 325.000 de morţi, în timp ce aproape 600.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, răniţi sau au dispărut.
De când Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă din Ucraina, niciuna dintre părţi nu a dezvăluit public cifrele complete ale victimelor, tratând amploarea pierderilor ca pe un secret de stat bine păzit.
Miercuri, Kremlinul a respins raportul CSIS ca fiind „nefiabil” şi a insistat că numai Ministerul rus al Apărării are autoritatea de a publica cifre privind victimele ruse.
Estimările CSIS se bazează pe interviuri cu oficiali occidentali şi ucraineni şi pe date colectate de publicaţia independentă rusă Mediazona şi de serviciul rus al BBC.
Din orice perspectivă istorică, pierderile sunt extraordinare. Think tank-ul a remarcat că numărul victimelor ruseşti pe câmpul de luptă din Ucraina a fost „de peste 17 ori mai mare decât pierderile sovietice din Afganistan în anii 1980, de 11 ori mai mare decât în timpul primului şi al celui de-al doilea război cecen şi de peste cinci ori mai mare decât toate războaiele ruseşti şi sovietice combinate de la al Doilea Război Mondial încoace”.
Studiul arată că pierderile ruseşti sunt estimate a depăşi pierderile ucrainene cu un raport de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1.
Dar cifrele prezintă o imagine sumbră şi pentru Ucraina, a cărei populaţie este mult mai mică şi a cărei capacitate de a absorbi pierderi prelungite şi de a mobiliza trupe este mult mai limitată.
Moscova a apelat la salarii generoase şi la un pachet extins de beneficii pentru noii recruţi, pentru a-şi reface efectivele. Autorităţile regionale oferă prime de înrolare care, în unele cazuri, se ridică la zeci de mii de dolari. Kremlinul a recrutat, de asemenea, mii de bărbaţi din Asia, America de Sud şi Africa, mulţi dintre ei atraşi de promisiuni înşelătoare sau supuşi presiunilor.
Ucraina s-a străduit să mobilizeze suficiente trupe pentru a reface unităţile epuizate, în timp ce Volodimir Zelenski a rezistat apelurilor de a reduce vârsta de mobilizare sub 25 de ani, o măsură care ar fi profund nepopulară în ţară.
În ciuda numărului mare de victime de ambele părţi, câştigurile teritoriale ale Rusiei au rămas marginale. CSIS a constatat că, din 2024, forţele ruse au avansat cu o viteză medie de doar 15-70 de metri pe zi în timpul celor mai importante ofensive ale lor, „mai lent decât aproape orice campanie ofensivă majoră din războiul modern”.
Deşi Moscova a înregistrat unele progrese la sfârşitul anului trecut în estul Ucrainei şi în apropierea regiunii Dnipropetrovsk, progresul a încetinit de atunci din cauza condiţiilor de iarnă şi a rezistenţei puternice a Ucrainei.
Conform datelor grupului ucrainean de monitorizare DeepState, forţele ruse au capturat 152 km pătraţi de teritoriu ucrainean între 1 şi 25 ianuarie, cea mai lentă rată de avansare din martie anul trecut.
Rusia, Ucraina şi SUA s-au întâlnit la Abu Dhabi weekendul trecut pentru primele negocieri de pace de la invazia pe scară largă a Rusiei, dar nu s-a înregistrat niciun semn de progres, Kremlinul continuând să insiste cu cererile sale maximaliste în privinţa teritoriului ucrainean.
Potrivit unui raport al misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, publicat la începutul lunii ianuarie, anul 2025 a fost cu cel mai mare bilanţ de morţi pentru Ucraina de la primul an al invaziei ruse din 2022, cu peste 2.500 de civili ucişi. De la 24 februarie 2022, ONU a înregistrat aproape 15.000 de civili ucraineni ucişi şi 40.600 răniţi . Dar numărul real al victimelor este „probabil considerabil mai mare ”, în special din cauza dificultăţii de acces în anumite zone, în special în primele luni ale invaziei ruse.
Comentează