Premium
Prim-ministrul Ludovic Orban şi ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, au ţinut, miercuri seară, discursuri pe scena Ateneului Român, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.
Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, a declarat: „Trăim vremuri în care subcultura şi vulgaritatea sunt ridicate la rang de divertisment. Primul pas trebuie să vină tot de la noi, cei care ne dorim ca fenomenul cultural să se dezvolte şi să fie tot mai prezent în societatea românească”.
El a vorbit, aşa cum a făcut-o şi marţi seară, la o conferinţă de presă, despre îmbunătăţirea relaţiei dintre societate şi mediului cultural. „Vom demara o amplă campanie de promovare a culturii prin dialogul dintre artişti, autori şi tineri”. Gheorghiu a reiterat faptul că Ministerul Culturii va încheia un acord cu cel al Educaţiei pentru o abordare „mai atractivă pentru tineri”.
„Trebuie să aducem tinerii către cultură, dar şi actul cultural către tineri. Până noi nu vom face paşi în direcţia aceasta, nu vom avea dreptul să îi judecăm. Până când mediul cultural nu se va apropia de societate, nu se vor întâmpla lucruri concrete legat de culturalizarea maselor, dacă îmi este permis termenul. Elita culturii din România nu trebuie să îşi permită luxul de a trăi într-o enclavă şi de a nu împărtăşi zestrea culturală cu restul societăţii”, a subliniat el.
Gheorghiu a afirmat că este nevoie de „o mai mare deschidere a mediului academic şi, în general, a mediului cultural către societate”.
„Este singura soluţie prin care valorile culturale pot ajunge în conştiinţa fiecărui român”, a încheiat el.
Ludovic Orban, care i-a urmat la pupitru, a subliniat în discursul său că „înainte de a fi politică, Europa este culturală” şi că „din conştiinţa unităţii sale culturale s-a născut ideea unităţii economice, apoi politice”.
El a mulţumit artiştilor, literaţilor, curatorilor, muzeografilor români care, încă din toamna anului trecut, prezintă cultura românească publicului european la Europalia, a amintit de Sezonul franco-român de la Paris.
„Fără a fi naţionalişti sau excesiv de orgolioşi, putem să fim cu toţii recunoscători acestor specialişti ai culturii care au arătat lumii întregi că unele dintre cele mai vechi şi mai inventive culturi ale neoliticului şi epocii metalelor au debutat în spaţiul nostru şi au schimbat faţa vechii Europe”.
Cultura românească nu înseamnă numai patrimoniul cultural, memoria culturală istorică, a spus el, ci şi cultura vie, „care se naşte sub ochii noştri în fiecare zi şi pe care, din păcate, de multe ori nu o apreciem întotdeauna aşa cum ar trebui”.
El a vorbit despre creatorii români contemporani, admiraţi în ţară sau în afara României. „Privind această efervescentă viaţă culturală trebuie să recunoaştem culturii noastre istorice, precum şi celei actuale, rolul de avangardă a conştiinţei româneşti pe scena europeană”.
Orban a subliniat şi că Eminescu a fost, la sfârşitul secolului al XIX-lea, „poate cea mai europeană figură culturală a României, un mare revoluţionar, iar revoluţia sa, o revoluţie a cuvântului, o revoluţie poetică, o revoluţie care a reinventat limba română, a fost la fel de formatoare pentru România modernă pe cât au fost marile reforme din secolul al XIX-lea şi de la începutul secolului XX”.
La evenimentul de la Ateneul Român mai participă preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, fostul preşedinte Emil Constantinescu, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, şi numeroşi oameni de cultură. Un cor din cadrul programului „Cantus Mundi” a interpretat inmnul naţional în deschiderea evenimentul prezentat de actorul Adrian Păduraru, consilier al ministrului Culturii. Pe scenă au urcat, între alţii, violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul Gabriel Bebeşelea.
