În urmă cu exact o lună, pe 15 martie, au intrat în vigoare dispoziţiile deciziei CCR privind realizarea interceptărilor. SRI a rămas doar cu interceptările pe mandate de siguranță națională, iar interceptările din dosarele penale s-au mutat la alte instituții. Surse din SRI susțin că momentul a fost unul de mare bucurie... cel puțin pentru Centrul Tehnic de Securitate, divizia SRI care se ocupă de interceptări.
Pe 15 martie, între orele 7 și 14, activităţile de supraveghere tehnică în dosarele penale au fost oprite. Timp de 7 ore, niciun telefon nu a fost ascultat, niciun email nu a fost interceptat, potrivit surselor din SRI. În acest interval, instituțiile care până atunci beneficiau de serviciile SRI au primit propriile conexiuni la sistem, la care SRI nu mai are acces. În prezent, SRI mai asigură doar infrastructura, prelucrarea propriu-zisă a informațiilor fiind făcută de beneficiari: SIE, MApN, DNA, DGIPI, Direcția de Operațiuni Speciale (pentru alte parchete).
Vezi și: SRI primește o lovitură năucitoare de la Curtea Constitutionala
Tot 15 martie a fost și ziua în care angajații Centrului Tehnic de Securitate au trecut de la o supraîncărcare (necesarul era de 20 de ore de muncă pe zi pentru fiecare angajat) la o activitate cât de cât normală, mai precizează sursele din SRI. Centrul asigură traduceri are interceptărilor din peste 40 de limbi și dialecte, doar cu angajați proprii, cețățeni români. 60% dintre angajați sunt femei, iar media de vârstă este de 35 de ani. După decizia CCR, la SRI se mai pun în aplicare doar mandatele de interceptare pe siguranță națională, restul fiind în responsabilitatea altor beneficiari ai infrastructurii, chiar dacă aceștia nu sunt încă 100% pregătiți. „Le urmăm succes cu traducerile din farsi, mandarină și diverse dialecte”, spus sursele din cadrul SRI.
Sursele din SRI susțin că este exclus să se facă și alte interceptări în afară de cele care au aprobare de la un judecător. Informațiile care nu sunt folosite sunt păstrate timp de 14 zile, după care sunt șterse. De la operatorii de telefonie mobilă se pot obține date (coordonate generale, nu și conținutul convorbirilor) doar cu o vechime de șase luni.
Legal, în cazul mandatelor de siguranţă naţională, ofiţerul de caz care consideră că este necesar un mandat de interceptare pe siguranţă naţională transmite solicitarea către comandantul unităţii la care activează. Ulterior, la nivel juridic intern se analizează temeinicia cererii. Dacă din punct de vedere juridic este avizată, aceasta ajunge la directorii de la nivelul SRI care o trimit mai departe procurorului general al României. Acesta o trimite, la rândul său, către ICCJ, acolo unde judecătorul desemnat poate emite mandatul de interceptare sau îl poate respinge. În cazul în care judecătorul emite mandatul, acesta este trimis la Centrul Tehnic de Securitate.
Peste 1000 de cereri au fost respinse la diverse etape pe acest traseu, în ultimii trei ani. Pe parcursul anului 2015 au fost date 2.635 de mandate de siguranţă naţională, iar 70% dintre acestea au vizat cetăţeni străini.
Vezi și: Kovesi, prima reacţie la decizia CCR care desfiinţează colaborarea DNA-SRI
După decizia CCR, parchetele mai pot folosi în dosare informații din interceptările SRI doar într-un caz. Dacă SRI descoperă, în baza unui mandat de siguranță națională, diverse alte fapte penale, se formulează o sesizare la parchet, după care urmează o procedură de declasificare.
După 15 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut SRI să pună la dispoziţie un sistem de auditare informatică prin care se vor face verificările. Judecătorii ÎCCJ vor verifica dacă documentele obţinute într-o cauză penală sunt identice cu cele aflate în sistem şi maniera în care se pune în aplicare mandatul de supraveghere tehnică în cauzele penale.
După ce s-a vorbit despre o investiție de un miliard de euro pentru tehnica de interceptare, sursele din cadrul SRI nu oferă foarte multe detalii despre prețul echipamentelor. Cert este că sistemul a fost pus la punct la începutul anilor 2000, în București și patru centru din țară. Dacă investiția inițială a fost de câteva milioane de euro, evoluția rapidă în acest domeniu generează nevoia unor investiții contante. De asemenea, mentenanța sistemului costă aproape la fel de mult ca sistemul în sine. Dacă partea hardware este achizițională de la marii producători din domeniu, partea software este în proporție de 80% românească, mai precizează sursele din SRI.
Angajatul SRI care ascultă interceptările nu poate extrage convorbiri din sistem, nu poate şterge date sau interveni asupra acestora. Ofiţerii care desfăşoară activităţi de culegere de informaţii depăşind autorizarea acordată, dacă divulgă, refuză sau împiedică, în orice mod, ducerea la îndeplinire a mandatului eliberat şi dacă divulgă informaţii privind viaţa particulară, onoarea sau reputaţia persoanelor, cunoscute incidental în cadrul obţinerii datelor necesare securităţii naţionale, riscă între 2 şi 7 ani de închisoare.
Ca un fapt inedit, sursele din SRI precizează că există și aplicații mobile criptate, care deși sunt interceptate, nu pot fi descifrate. Un exemplu ar fi aplicația Whatsapp. Teoretic. Practic, când este vorba despre siguranța națională, se găsesc soluții pentru orice decriptare, mai spus sursele citate.
Vezi și: Daniel Morar, detalii inedite despre CCR și interceptările SRI
Comentează