700.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei, care este considerat în religia ortodoxă ocrotitorul țării noastre. Numit și „Cel dintâi chemat”, Sfântul Andrei a fost primul apostol care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la răspândirea Evangheliei în lume. Istoria lui îi poate fascina inclusiv pe tineri.
Cine a fost Sfântul Apostol Andrei
Sfântul Andrei s-a născut în cetatea Betsaida, de pe țărmul Mării Galileii. La fel ca fratele lui, Simon Petru, era pescar. Iar înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântulu Ioan Botezătorul. Se spune că atunci Ioan Botezătorul a arătat către Iisus spunând „Iată Mielul lui Dumnezeu!”, Andrei L-a urmat imediat, fără să ezite, devenind deschizător de drum în rândul Apostolilor.
În Evenghelia după Matei scrie: ,,Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon, cel ce se numește Petru, și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni.” Iar ei, îndată, lăsând mrejele, au mers după El". Așa au devenit Apostoli ai lui Hristos și au asistat la minunile Lui.
După Înălțare au început propăvăduirea Evangheliei. În lucrarea ,,Istoria Bisericească" din secolul I d. Hr, Eusebiu din Cezareea scria: ,,„Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Partia, lui Andrei în Scitia, lui Ioan în Asia.” Scitia corespunde astăzi cu partea de nord a Mării Negre, dar și cu Dobrogea și teritoriile de lângă Dunăre ale României de acum.
De ce se pune grâu la încolțit
În România, sărbătoarea Sfântului Andrei este marcată atât religios, cât și prin tradiții populare, transmise din generație în generație. Noaptea de Sfântul Andrei mai ales este legată de numeroase superstiții și obiceiuri. De departe, cel mai cunoscut este grâul care se pune la încolțit.
Când și de ce se pune grâul la încolțit
Grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei este o îmbinare a tradițiilor populare cu credința religioasă, dar și obiceiurile pre-creștine. În tradiție, grâul simbolizează belșugul casei și prosperitatea familiei. Tocmai de aceea, cei care urmează obiceiul pun grâu fie pentru fiecare membru al familiei, fie pentru copii.
Există mai multe variante pentru momentul în care poate fi pus grâul la încolți - fie în seara de 29 noiembrie, în ajunul sărbătorii Sf. Andrei, fie pe 30 noiembrie dimineața sau chiar în seara zilei în care este sărbătorit Sfântul Apostol.
Potrivit tradiției populare, aspectul grâului încolțit oferă indicii despre viitor. Dacă grâul crește va verde, înalt, bogat și viguros, se consideră că anul următor va aduce sănătate, bunăstare și recolte bune. Între copii, tradiția poate fi privită și ca o competiție. Al cui grâu crește mai mare li mai frumos.
Ziua de Sfântul Andrei, sărbătorită pe 30 noiembrie, marchează simbolic și începutul unui nou ciclu agrar. Așa că ritualul poate semnifica și dorința de a rămâne conectați la natură și ritmul vieții.
Visatul ursitului, o altă tradiție
În tradiția populară se spune și că fetele nemăritate își pot afla ursitul în noaptea de Sfântul Andrei. Ca să se întâmple acest lucru, se spune că trebuie să-și pună sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă visezi că cineva le ia grâul, atunci sigur se mărită, spune tradiția. Iar în vis li s-ar arăta și chipul viitorului soț. De altfel, această zi este legată popular de ,,soartă", scrie adevarul.ro.
Superstiții de Sfântul Andrei
Pentru alții, noaptea de Sfântul Andrei poate fi văzută ca înfricoșătoare. În tradiția populară, se spune că granițele dintre lumi se subțiază în această noapte, iar spiritele rele, strigoii și duhurile se manifestă printre cei vii. Tocmai de aceea, popular se spunea că trebuie astupate hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii.
Tot pentru protecție, la ferestre se punea usturoi. Alții protejau chiar grajdurile vitelor. Se credea, totodată, că usturoiul ține departe boala și nenorocul de familie.
Tradiții religioase
Dincolo de superstiții, Sfântul Andrei rămâne o sărbătoare religioasă foarte importantă. Credincioșii merg la biserică și se roagă la Sfântul Apostol. În unele regiuni se fac rugăciuni pentru protecția gospodăriei și a familiei, prin sfințirea apei și a casei.
La Peștera Sfântului Andrei, din județul Constanța, are loc un pelerinaj la care participă mii de credincioși.
Comentează