DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

10 masuri PNL pentru paduri si ape in atentia Guvernul Ponta 3

Iata ce propune PNL: 1. Lipsa unei viziuni de dezvoltare a pădurilor – este necesară aplicarea Strategiei Forestiere Naționale 2014-2020! Din această perspectivă reiese clar și necesitatea adoptării unei Strategii Forestiere Naționale 2014-2023, asumată la nivel guvernamental, sustenabilă financiar și cu mecanisme clare de implementare și monitorizare. O astfel de strategie, ne va permite să spunem clar, la nivel național și european, unde vrem să ajungem în următorii 10 ani și să nu ne mai schimbăm orientarea de la un mandat la altul. 2. Gradul scăzut de împăduriri - trebuie să împădurim cel puțin 10 000 de hectare pe an! Astfel, este necesar ca următoarele măsuri să fie puse în practică: Adoptarea Programului naţional de împădurire care să prevadă ameliorarea prin împădurire a 50.000 ha din terenuri degradate inapte pentru agricultura; Programul național de perdele forestiere care să prevadă realizarea a 10.000 ha de perdele forestiere de protecție ca parte a sistemului naţional; Program național pentru prima împădurire a 50.000 ha din terenuri agricole și neagricole; 3. Accesibilizarea fondului forestier sub media europeană – trebuie să ajungem în 2020 la aproximativ 20 000 km! România se află cu mult sub media europeană din punct de vedere al densităţii reţelei de drumuri forestiere. Lungimea totală actuală a drumurilor forestiere este de 42.000km (6,4 ml./ha). Necesarul până în 2020 este de încă aproximativ 20.000 km, astfel încât să ajungem la o medie de 9.5 ml/ha. Țări din Europa cu relief asemănător: Austria, Germania, Elveția au o medie de peste 30 ml/ha. 4. Legislație învechită - Nevoia unui cod silvic modern! Îmi doresc ca acest Cod Silvic să țină cont de principiile economiei de piață, de dreptul constituțional de proprietate precum și de specificul economiei forestiere românești. Marea majoritate a suprafețelor neadministrate reprezintă suprafețe mici de pădure, foarte greu de identificat în teren datorită modului defectuos de punere în posesie și a lipsei cadastrului forestier. În prezent contractele de administrare/servicii silvice pentru micii proprietari se fac pe baza documentelor de proprietate fără o identificare corectă în teren din cauza lipsei cadastrului forestier. Legea nr.46/2008 prevede  că realizarea  cadastrului forestier se  finanțează de la bugetul de stat și constatăm după atâția ani de la intrarea în vigoare că nu s-a făcut nimic. Modificările ce trebuie aduse prin acest act normativ au drept obiectiv diminuarea tăierilor ilegale şi a abuzurilor în activitatea de exploatare a pădurilor.  Acestea trebuie susţinute printr-o finanţare echitabilă pentru pădurile României 5. Subfinanțarea sistemului - Bani europeni pentru păduri! În noul PNDR 2014-2020 este necesară alocarea sumei de 3 miliarde euro din FEADR. Este necesară o alocarea echitabilă a fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 pentru a evitarea subfinanţarea  sectorului forestier, sector de o importanţă vitală pentru economia rurală, ce are potențial de a genera aprox. 80 000 de locuri de muncă în perioada 2014-2020. 6.Inundații, terenuri degradate - lucrări de corectare a torenților! Aplicarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii  pe termen mediu şi lung. Lucrările privind corectarea torenţilor duc la reducerea riscului hidrologic cu mare importanţă pentru producţia agricolă, protejarea obiectivelor social-economice, a localităţilor, a solului şi la stoparea aluviunilor. Acestea, ca şi costuri şi locuri de muncă, se asimilează sectorului de drumuri forestiere. 7. Restricții asupra proprietății private - plăți compensatorii! În ţările Uniunii Europene este consacrat legislativ, uneori la nivel constituţional, un principiu inaplicabil în România: orice restricţie asupra proprietăţii, instituită prin legi ori regulamente locale, trebuie compensată. Circa 53% din pădurile cuprinse în Fondul Forestier Naţional (FFN) îndeplinesc diverse funcţii speciale de protecţie, cum ar fi protecţia biodiversităţii, a solului şi a apei sau joacă un rol deosebit de important în atenuarea efectelor schimbărilor climatice. De asemenea, circa 41% din pădurile din FFN se află situate în zone Natura 2000. Ca şi în cazul compensării financiare a deţinătorilor de pajişti cu înaltă valoare naturală pentru serviciile publice oferite societăţii, este necesar ca şi deţinătorilor de terenuri forestiere să le fie recunoscute meritele pentru furnizarea de astfel de servicii şi să fie compensaţi financiar corespunzător. 8. Lipsa cadastrului forestier – principala cauză a nerespectării regimului silvic! Baza cartografică actuală, acolo unde există, este neactualizată și are o vechime de 25-30 de ani. În condițiile în care ne dorim să aplicăm Codul Silvic este absolut necesară delimitarea clară a fiecărei proprietăți cu întocmirea de hărți. Neadministrarea pădurilor determină imposibilitatea urmăririi modului în care se respectă regimul silvic. 9. Tăierile ilegale - Plan Național de Combatere a Tăierilor Ilegale! Fenomenul tăierilor ilegale a condus la inundaţii şi alunecări de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţilor locale şi infrastructurii. În zonele sudice ale țării au fost semnalate tendinţe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecţie și tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure. Trebuie să existe un Plan Național de Combatere a Tăierilor Ilegale prin intermediul căruia să fie mărit numărul controalelor în fondul forestier național și de asemenea să fie crescut numărul personalului cu rol de control din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și Vânătoare. 10.Utilaje învechite – dăunătoare mediului și mediului de afaceri – necesitatea unor programe de reînnoire a parcului auto pentru utilaje forestiere! Creşterea valorii economice a pădurilor se realizează inclusiv la nivelul exploataţiei forestiere prin investiţii în echipamente şi practici de recoltare cu impact redus asupra mediului şi cu un consum redus de resurse. În activitatea de exploatări forestiere, cod CAEN 0220 la nivel național, sunt înregistrate un număr de 2.597 societăți comerciale, care au depus situații financiare la 31 decembrie 2012 – din care 556 cu cifră de afaceri zero. În activitatea de prelucrare primară a lemnului, cod CAEN 1610, au depus bilanț la 31 decembrie 2012, 4.008 agenți economici, din care 1.081 cu cifra de afaceri zero, a declarat Mugur Cozmanciuc.” Deputatul liberal a adăugat că ”este de datoria fiecăruia dintre noi, fie că suntem la putere sau în opoziție să venim cu soluții reale pentru interesul național, iar eu consider pădurea a fi un bun național ce nu trebuie să aibă culoare politică!” Mediu – România trebuie să își respecte angajamentele europene privind protecția mediului, însă în același timp trebuie să valorifice zonele deosebite pentru dezvoltarea eco-turismului Comunicarea Comisiei Europene privind “Obiectivele climatice și energetice pentru 2030 pentru o economie a UE competitivă, sigură și cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (ian. 2014), include ca element cheie “un nou sistem de guvernanță bazat pe planuri naționale pentru o energie competitivă, sigură și durabilă”. În acest moment România nu are o strategie în domeniul energiei, fiind în faza preliminara a inițierii unui astfel de document pe termen mediu și lung. Acest guvern are așadar o oportunitate semnificativă de a contribui în mod concret la definirea acestei strategii, care trebuie să fie una transsectorială. ”În raport cu obiectivele menționate în Programul de guvernare privind managementul deșeurilor, sper ca Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014-2020, recent adoptată de Guvern (luna noiembrie 2013) să aibă un plan de acțiune concret care să înceapă să producă efectele dorite”, a declarat Mugur Cozmanciuc, membru al Comisiei de Mediu din Camera Deputaților. Deputatul liberal a adăugat că ”în calitate de membru al Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO, mă preocupă în mod special situația Deltei Dunării și a altor zone protejate atât la nivel internațional cât și comunitar, mai ales în contextul în care aceste zone trebuie să ajute la creșterea economică în sensul dezvoltării ecoturismului”  

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.