Unsprezece state membre ale Uniunii Europene (UE) s-au angajat, la sfârșitul lunii februarie, să „consolideze cooperarea” în domeniul energiei nucleare, susținând că aceasta va ajuta Europa să-și reducă dependența de combustibilii fosili.
Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Slovenia au promis „vor sprijini noi proiecte”, alături de centralele nucleare existente, se arată într-o declarație emisă în timpul unei reuniuni a miniștrilor energiei din UE, de la Stockholm, relatează The New American citat de rador.
„Energia nucleară este unul dintre multele instrumente pentru atingerea obiectivelor noastre climatice”, pentru a produce energie electrică în vederea satisfacerii cererii consumatorilor și „a securității aprovizionării”, au declarat miniștrii.
În plus, miniștrii din cele 11 țări au avut în vedere oportunități pentru o mai mare colaborare științifică în domeniul energiei nucleare și pentru a împărtăși cele mai bune practici pentru a aborda problemele de siguranță.
Franța – care a depins mult timp de energia atomică – a condus campania de consolidare a relațiilor europene în energia nucleară.
Înainte de reuniunea miniștrilor, biroul ministrului Tranziției Ecologice, Agnes Pannier-Runacher, a declarat că scopul Franței este de „a crea o alianță nucleară” și că obiectivul principal al alianței este acela de a „structura cooperarea de-a lungul întregului lanț valoric nuclear” și de a furniza Europei „toate instrumentele pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.”
Alianța pentru energie nucleară speră să „consolideze cooperarea industrială în dezvoltarea capacităților nucleare europene”, să ia în considerare „proiecte industriale comune” pentru noi tehnologii, cum ar fi reactoarele mici, să încurajeze cercetarea și inovarea și să stabilească „standarde de siguranță uniforme în conformitate cu cele mai bune practici internaționale”.
Adresându-se reporterilor după întâlnire, Pannier-Runacher a remarcat: „A fost o discuție foarte bună care a ajutat la evidențierea problemelor comune. Acestea se referă la inovație și la noile reactoare PRM, la competențe și la autorizarea noilor instalații.”
Parisul susține că energia nucleară poate ajuta Franța și restul Europei să-și atingă obiectivele climatice, în special să producă hidrogen „verde” pentru transport și industrie.
Cu toate acestea, problema energiei nucleare a divizat Europa, unele state din UE opunându-se vehement.
Principalii critici ai problemei energiei nucleare sunt Germania și Spania. Într-adevăr, Austria, Germania și Luxemburg și-au menținut opoziția la Stockholm față de dezvoltarea energiei nucleare în Europa. Au fost invocate îngrijorări cu privire la siguranță și la reziduurile radioactive.
„Dacă vrem să câștigăm cursa împotriva schimbărilor climatice, trebuie să fim rapizi”, a afirmat ministrul Luxemburg al Energiei, Claude Turmes, precizând că va dura 15 ani construirea noilor unități nucleare.
„Este mult mai mult despre ideologie decât despre a fi practici”, a adăugat el.
Deși Suedia nu a semnat declarația comună, a fost implicată în întâlnire și și-a exprimat interesul de a se alătura grupului. În cele din urmă, Stockholmul a ales să rămână neutru în chestiunea dezbinătoare. În plus, Italia și-a exprimat până acum interesul de a se alătura alianței, Pannier-Runacher reiterând că grupul rămâne deschis pentru noi membri.
În acest moment, UE poartă discuții și despre o revizuire a pieței de energie electrică, care a divizat blocul.
Deși Franța a sugerat contracte de energie pe termen lung, la prețuri garantate, despre care a susținut că ar stimula producția nucleară, Germania este cu fermitate împotriva unei astfel de măsuri.
În prezent, Franța, Suedia și Ungaria folosesc energia nucleară, în timp ce alte țări, inclusiv Polonia, doresc să construiască primele lor reactoare.
În luna ianuarie a acestui an, UE a alocat Finlandei 242 de milioane de euro pentru a stabili, pentru prima dată, o rezervă împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, pentru utilizare de către toate statele membre, potrivit unui comunicat al guvernului finlandez.
„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat nevoia de a întări pregătirea UE CBRN (chimică, biologică, radiologică și nucleară)”, a declarat comisarul european pentru managementul crizelor, Janez Lenarcic.
Rezerva va cuprinde echipamente de salvare și provizii medicale, cum ar fi antidoturi și contoare de radiații, care sunt menite să apere primii respondenți și populația civilă, a declarat Ministerul de Interne al Finlandei.
Finlanda are o graniță de 1.300 km cu Rusia și este situată aproape de statele baltice. Țările din acea regiune se tem că o escaladare a conflictului din Ucraina ar putea duce la utilizarea armelor nucleare sau la un accident nuclear.
„Stocurile care urmează să fie înființate în Finlanda vor îmbunătăți pregătirea strategică și pregătirea Uniunii Europene de a răspunde diferitelor tipuri de amenințări, în special în Europa de Nord și regiunea Mării Baltice”, a declarat ministrul de Interne al Finlandei, Krista Mikkonen, într-un comunicat.
Gata de utilizare începând cu 2024, rezerva va permite desfășurarea de provizii într-o zonă de dezastru sau criză în termen de 12 ore de la acceptarea unei oferte de asistență, se arată în comunicat.
Finlanda a stocat cantități uriașe de rezerve naționale de bunuri esențiale, cum ar fi cereale, combustibili și medicamente, pentru ani de zile, după ce și-a pierdut aproximativ 10% din teritoriul său în fața Uniunii Sovietice, după o tentativă de invazie a sovieticilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Și în Asia trendul este același
Între timp, în Asia, Japonia, sub conducerea prim-ministrului Fumio Kishida, și-a declarat planurile de a depinde de energia nucleară pentru a „alimenta un viitor luminos”, după incidentul nuclear de la Fukushima din 2011.
Guvernul Kishida este gata să „maximizeze utilizarea reactoarelor nucleare existente” conform unui nou plan de politică autorizat de un grup consultativ privind transformarea „verde”, anul trecut. Încă o dată, energia nucleară ar fi o contribuție vitală la mixul energetic al Japoniei.
Reactoarele oprite în 2011 vor fi repornite, cu durata de viață extinsă dincolo de limita actuală de 60 de ani. Planul prevede, de asemenea, înlocuirea centralelor scoase din funcțiune cu reactoare „inovatoare” de generație următoare și chiar construirea unora noi „pe baza circumstanțelor viitoare”.
În 2022, Tokyo a suferit de câteva ori pene de curent majore, pe fondul presiunilor crescânde asupra rețelei electrice din Japonia. Facturile de energie electrică din zona metropolitană Greater Tokyo au crescut și ele, estimările fiind că o gospodărie medie a plătit 9.126 ¥ (67 de dolari) în decembrie anul trecut, în creștere cu 22% față de 7.485 yeni (55 de dolari) în aceeași lună din 2021.
În contextul crizei energetice, Japonia a declarat o perioadă națională de setsuden (economisire a energiei electrice) la 1 decembrie, pentru întreg sezonul de iarnă, până la sfârșitul lunii martie 2023.
Dr. Naoto Kasahara, specialist în ingineria structurală a reactoarelor nucleare, la Universitatea din Tokyo, a declarat pentru The Straits Times că energia nucleară este esențială pentru securitatea energetică, precum și pentru ca Japonia să își atingă obiectivele „verzi” până în 2050.
„Dacă Japonia nu continuă să repornească sau să construiască noi reactoare, va deveni din ce în ce mai dificil să mențină industria nucleară și să asigure resursele umane”, a afirmat el.
Comentează