Premium
Apele Arcticii, de pe care gheaţa dispare sub efectul încălzirii climei, contribuie în mod direct la ninsorile abundente din Europa, cum ar fi episodul glacial din 2018 supranumit ''Bestia din Est'', conform unui studiu publicat joi, relatează AFP.
Citește și: Avertisment ONU: Creşterea frecvenţei şi intensităţii dezastrelor ameninţă sistemele alimentare ale planetei
Fenomenul, care a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie şi martie 2018, a provocat daune de peste un miliard de euro pe zi doar în Regatul Unit, scrie agerpres.ro.
Potrivit unui studiu publicat în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă excepţionale au fost o consecinţa directă a apelor "anormal de calde" din Marea Barents. 60% din suprafaţa ei a rămas fără gheaţa marină cu câteva săptămâni înainte de acest fenomen supranumit "Bestia din Est" în Marea Britanie, "tunul de zăpadă" în Suedia sau fenomenul "Moscova-Paris" în Franţa.
Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar - o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci - manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud.
"Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliş deasupra oceanului", a explicat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.
"Odată cu dispariţia sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare", a adăugat ea.
Cercetătorii au măsurat în timp real izotopii conţinuţi în vaporii de apă din atmosferă în perioada premergătoare episodului din 2018 - pentru că izotopii conţinuţi în vaporii de apă rezultată din zăpada topită sunt diferiţi de cei din mare, ei au putut să cuantifice exact cât exces de umiditate a fost eliberat din Marea Barents în acea perioadă.
Astfel, aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.
Studiul concluzionează că, în cazul în care tendinţele actuale de încălzire continuă, Marea Barents, care rămâne fără gheaţă, va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii şi traficului.
"Va însemna întreruperi în aprovizionarea cu alimente şi combustibil, distrugerea culturilor...", a atras atenţia Jeffrey Welker de la Universitatea din Alaska din oraşul american Anchorage.
"Poate părea contraintuitiv" faptul că oceanul din regiunea Polului Nord care se încălzeşte provoacă mai multă zăpadă în Europa, "însă natura este complexă, iar ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica", a precizat Hannah Bailey.
