Premium
Duminică, Ludovic Orban a declarat că Forţa Dreptei, împreună cu USR, au decis să atace la Curtea Constituţională modificările la Codul fiscal. Ideologic, este un semnal de capacitare a eventualilor votanți liberali din nucleul dur al vechiului PNL, care consideră că fiscalitatea minimală încurajează dezvoltarea economică, mai ales ca măsură anti-ciclică în perioade de criză. Politic, e o confirmare a ceea ce am mai scris, anume că va fi posibil să vedem, aparent paradoxal, o apropiere de USR, deși Orban a pierdut funcția de premier urmare a opoziției „oamenilor noi” de a-l accepta în fruntea guvernului acum doi ani. Interesant e că mișcării s-ar putea alătura și Florin Cîțu, ale cărui șanse de revenire în PNL par minime. Și că tot veni vorba, „urmașul Brătienilor” și șeful Comisiei de Apărare, Pavel Popescu, a spus: „Refuz să iau în considerare un eșec al aderării României la spațiul Schengen până la sfârșitul anului. [...] Două tări se opun momentan: Olanda și Austria. Cu mențiunea că premierul Olandei se agită mult zilele acestea cu telefoane, pentru a lărgi și mai mult clubul celor două țări pline de ifose, care ar intra în sevraj instant fără supradozele zilnice de gaz rusesc și cocaină columbiană”. Această poziționare matură, înțeleaptă și plină de profunzimi geopolitice cu siguranță va ajuta cauza României.
Luni, PSD a confiscat din nou subiectul major al perioadei de la partenerii de coaliție, anume tema creșterilor de pensii. Marcel Ciolacu s-a erijat în liderul guvernării, publicând pe pagina de facebook deciziile coaliției, împreună cu un mesaj de impact, atât emoțional, cât și ideologic: „În ultimele săptămâni s-a discutat foarte mult despre procente și cifre, dar mai puțin despre viața oamenilor. Pentru PSD nu a fost niciodată vorba de cifre sau procente, ci despre oameni și despre ceea ce au ei nevoie acum. Despre #echitate, despre a-i ajuta pe cei care au cel mai mult nevoie de ajutor.” Pe lângă asumarea comunicării, PSD a dovedit și că își poate impune punctul de vedere în fața PNL, care voia un procent fix general de actualizare, și nu o abordare diferențiată, așa cum s-a decis în final.
Marți a fost una din puținele zile cu două vești bune. Klaus Iohannis a anunțat ridicarea MCV, rezultat necesar, legitim și absolut cuvenit după munca echipei lui Cătălin Predoiu de la Ministerul Justiției. Iar deputații Partidului Umanist Social Liberal au depus un proiect de lege prin care Statul devine egal cu cetățeanul, măcar din perspectivă fiscală: blocările de conturi, penalitățile și majorările vor funcționa în dublu sens, reparând nedreptățile perpetuate îndelung de către ANAF. Iar ministrul Muncii, Marius Budăi, și-a ostilizat, probabil din nou, partenerii de guvernare, rostind cu calmul și seninătatea specifice evidența: „Dacă nu era PSD la guvernare, nu existau majorări. Nu e PR politic, este simplul adevăr.” Și asta nu pentru că doctrina obliga partidul la o abordare mai generoasă față de o categorie socială cu atâtea probleme, ci pentru că „liberalii” au ignorat programatic un segment de unde știau că nu obțin suficiente sufragii.
Miercuri președintele dumneavoastră a temperat elanul privind presupusa certitudine a admiterii în Schengen: „Cred că s-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca termen final. [...] Interesul meu, al nostru este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul la Schengen. Nu e util să forțăm un vot care nu este, poate, cel așteptat.” Sigur că are afirmația e corectă, însă întrebarea e de ce șeful politicii externe nu s-a asigurat din timp asupra succesului? De ce nu s-au negociat diverse aspecte politice, câtă vreme decizia privind Schengen pare una exclusiv politică? Lipsa de viziune, dublată de o irepresibilă și păguboasă slugărnicie ne-au adus în degradanta situație de a nu mai fi luați în serios de niciun actor internațional.
Joi guvernul a anunțat majorarea de la 1 ianuarie a salariului minim brut garantat în plată la 3.000 de lei - din care 200 de lei scutiți de impozit și contribuții de asigurări, acceptând astfel tot o propunere a PSD, pe care membrii coaliției s-au tot ciondănit în media, ca și pe subiectul pensiilor. Măsura pare necesară într-o țară unde sărăcia nu asigură mecanisme de autoreglare pe piața muncii, iar diverse forme de abuz ale angajatorilor sunt la ordinea zilei. Iar Universitatea Babeş-Bolyai a decis că reia analiza tezei de doctorat a ministrului Lucian Bode, inclusiv cu o echipă de experţi internaţionali independenţi. Nu văd rostul demersului, măcar din 2 motive: pe de o parte, la momentul susținerii existau regulile privind verificarea cu un soft specializat, deci dacă s-ar descoperi vreo problemă, atunci ar însemna că softul era prost, iar toate lucrările supuse acestui test ar trebui reverificate. Pe de alta, o eventuală concluzie de plagiat ar arăta lipsa de obiectivitate a primei comisii. În ambele cazuri, prestigioasa universitate s-ar face de râs.
Vineri, primarul - scuzați-mi expresia - Capitalei a anunțat că Podul Grant intră în reabilitare și consolidare, pentru o scurtă perioadă, de doar 2 ani. Cum când? Când s-o putea, ca și cu dușul ăla din 2020. Mai precis, insul cu nume de copil mic a spus așa: „Invit operatorii economici interesați să depună oferte până pe 3 ianuarie 2023”. Având în vedere posibila fractură a alianței PNL-USR din București, precum și faptul că lucrările, cel mai probabil, nu vor începe niciodată, va anunța multe alte astfel de năstrușnicii, spre a putea acuza apoi probabila lipsă de sprijin a Consiliului General. Asta în condițiile în care inconștiența susținătorilor săi se va vedea tot de la anul, în colapsul edilitar generator de uriașe pagube economice și sociale. Și că tot veni vorba de București, surse de pe lângă „urmașii Brătienilor și ai lui Traian (Băsescu)”, pentru a cita pe liderul spiritual din Modrogan (Elena Udrea), au declarat că s-ar fi comandat un sondaj care l-a măsurat pe actualul șef al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, la 22% intenţie de vot pentru PMB. Indiscutabil rezultatele fostului primar de Oradea sunt excepționale. Totuși, este ciudată această măsurare, câtă vreme PNL București are lideri marcanți precum Sebastian Burduja, Monica Anisie sau Pavel Popescu, oameni pentru care băile de mulțime înlocuies adesea dușul cu apă caldă.
