Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

91 de ani de la cea mai mare criză mondială: Joia Neagră

Facebook
black thursday

Pe 24 octombrie 1929 a avut loc cel mai mare crah din SUA, numit și „Joia neagră”. După acest moment a urmat o criză devastatoare.

Vezi și: Nelu Tătaru a cedat și a spus: De ce România raportează un număr atât de mare de pacienți decedați din cauza COVID-19

În urmă cu 91 de ani, bursa s-a prăbuşit la New York, ceea ce a dus la o lungă perioadă de criză. A fost cel mai mare crah bursier din istoria Statelor Unite ale Americii, relatează mediafax.

Doar că în 1929, 24 octombrie nu a picat într-o sâmbătă, ci într-o joi. „Joia neagră”. După Primul Război Mondial a urmat o perioadă foarte prosperă, plină de excese, care s-a terminat brusc. Peste o mie de bănci din SUA au dat faliment.

Producţia industrială a scăzut cu peste 65% în numai doi ani, peste 1,5 milioane de ferme nu au mai reuşit să îşi plătească creditele, iar preţurile la produsele fermierilor scad cu peste 60%. Şomajul a ajuns, tot în doi ani, la 14 milioane de oameni, adică circa 38% din populaţia activă a SUA.

Crahul de pe Wall Street este cu siguranţă cea mai mare catastrofă financiară din toate timpurile.
De la instalarea preşedintelui Hoover ( omul ineficient la locul nepotrivit ), patima speculativă făcuse să se urce cursul acţiunilor la sume mult superioare valorii capitalurilor reale. Pe de altă parte, încă din iunie începuse reducerea producţiei de oţel şi automobile, acumularea de produse industriale în depozite lua proporţii alarmante, ritmul construcţiilor s-a încetinit, numărul  şomerilor a crescut.

a)Prăbuşirea de pe Wall-Street.
Catastrofa din 1929 este consecinţa logică a boom-ului speculativ început în 1926. Atraşi de perspectiva îmbogăţirii rapide , facile mai ales cu acţiuni cumpărate pe credite va duce la înmulţirea speculatorilor ( 6 % din populaţia SUA ) . Din 1926 până în 1929, fondul împrumutat destinat speculaţiilor creşte de la 2,5 mld dolari la 6 mld în 1929. Guvernul american favorizează creşterea dobânzilor pe termen scurt, depăşind 10 % care provoacă nelinişte în rândul speculatorilor. În dimineaţa zilei de 24 octombrie la bursă s-au pus în vânzare 12 milioane de acţiuni, dar cumpărătorii au întârziat să apară. În joia neagrăBursa de pe Wall Street se prăbuşeşte oră după oră, nici măcar intervenţia băncilor americane nu va putea stopa cursul în scădere. Debitorii ce contau pe câştiguri bursiere pt a-şi onora împrumuturile se văd acum ruinaţi, la fel ca si creditorii care acceptau adesea acţiuni în garanţia împrumuturilor . Echilibrul economic este rupt, capitalurile se răresc, provocând rapid decalajul tot mai mare dintre producţie şi consum, astfel că, apare o supraproducţie agricolă ce provoacă o deflaţie, ducând la ruină fermierii ( 20 % din populaţia activa ) .

b) Societatea americană în faţa crizei din 1929-1932.
Dispariţia capitalului fictiv a declanşat o gravă criză reflectată-n toate sectoarele economice. Întreprinderile industriale şi-au trimis oamenii acasă, concediaţi salariaţii, băncile suspendau plăţile, comerţul stagna. Hoover alături de Morgan şi Rockefellar s-au lansat în operaţii menite să pună capăt panici de la bursă dar preţurile scădeau , salariile scădeau. Din 1929 până în 1933, numărul băncilor care au dat faliment -5 800 – ce aveau depozite însumate la 5 mld de dolari. Producţia industrială scade cu 54 %, cele mai mari înregistrându-se în ramurile de vârf ale prosperităţii : industria automobilului , industria cauciucului cât şi cea a oţelului scad fiecare cu aproximativ 80 %. Criza agrară se adânceşte, preţurile produselor fermierilor scad cu 60 %, în perioada crizei sunt vândute la licitaţie peste 1 000 000 de ferme din care jumătate intră în propietatea băncilor.

Criza socială : creşterea şomajului de la 1,5 milioane de şomeri în 1929 la 12 milioane de şomeri în 1932 ( 3 % din populaţia activă la un sfert , din 4 muncitori activi în 1929 unul era şomer în 1932 ). În martie 1933 punctul maxim al crizei – nr şomerilor a ajuns la 17 milioane, neexistând asigurări sociale.

Comerţul exterior al SUA s-a redus cu un sfert. Exportul de capital american s-a oprit, vechile investiţii s-au micşorat, valoarea dolarului scade, iar debitorii europeni au încetat plata datoriilor de război conform planului Young.

Crahul bursier din octombrie 1929, care se transformă într-o lungă depresiune economică ce va întuneca toată perioada anilor 1930, se reflectă iniţial în prăbuşirea producţiei, investiţiilor, preţurilor şi veniturilor, ca şi a comerţului internaţional, dar şi prin înmulţirea falimentelor şi creşterea vertiginoasă a şomajului . Dacă interpretarea catastrofei este infinit mai grea decât analiza sa, nu există niciun dubiu că crahul de pe Wall Street ocupă un loc esenţial în procesul de declanşare a crizei , punând în evidenţă slăbiciunile gestiunii americane, ruinând tot sistemul de credit şi lipsind factorii de decizie de posibilitatea unei reacţii eficiente. Din SUA criza se răspândeşte în lumea întreagă începând cu 1931, prin intermediul schimburilor financiare şi comerciale.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.