A fost păcălită Udrea în proiectul imobiliar de la Cluj? Patru probleme de care o să se lovească cei care ar vrea să cumpere apartamente

Elena Udrea a recunoscut că se află în spatele mega-proiectului imobiliar de la Cluj-Napoca, cu 10.000 de apartamente în 40 de blocuri. Orașul în miniatură a început deja să fie construit în cartierul Someșeni, iar excavatoarele sunt în teren, la marginea orașului, în apropierea unor „obiective” mai puțin plăcute pentru cei care vor o viață liniștită și sunt dispuși să scoată din buzunar bani pentru un apartament. Proiectul imoiliar futurist, deși sună bine în acte, ridică serioase semne de întrebare dacă mergi la fața locului și te lovești de realitățile din teren.

„Obiectivele” de care vorbim sunt amplasate și gândite de „fondatorii” orașului în mod evident să fie la periferie, astfel încât cetățeanul de rând să nu fie deranjat de posibilele efecte secundare în urma unor asemenea activități.

Proiectul Elenei Udrea se află pe strada Moș Ion Roată, în cartierul Someșeni (aflat la periferie), fiind în apropiere de (și aici începem cu detaliile pentru care ne întrebăm serios dacă nu cumva Elena Udrea a fost păcălită să investească într-o zonă mai puțin avantajoasă în cartierul Someșeni):

I. Cimitirul din zonă. „Veeeeșnică pooomeniiiireeee.... Veeeeșniiicăăăăă pomeniireeeeeeeeee. / Veeeeșnica lor poooomeeeniiiiireee.../ Și le fă lor Doamne veșniiiiică pooomenire... Veeeșnică pooomeniiireeee. Veeeșnică pomeniiireee.... Pomenirea Ta din neam în neam și le fă lor Doamne  veeeeșnică pooooooomeniiire” – asta o să audă zilnic cei care își cumpără apartamene de la Elena Udrea, pentru că în imediata vecinătate a blocurilor Primăria Cluj-Napoca deschide „cel mai modern cimitir-parc din România”, după cum spunea primarul Emil Boc, cu peste 5500 de morminte. Slujbele de înmormântare ținute zi de zi de preoți, dar și oamenii care plâng la astfel de evenimente triste, o să fie o obișnuință pentru cei care se gândesc să-și cumpere un apartament în zonă.

II. Depozitul de gunoi de la Pata Rât. După o simplă vizită pe strada Moș Ion Roată, în împrejurimile proiectului elaborat de Elena Udrea dar și de partenerii ei, îți poți da seama că mirosul este unul greu. E unul greu și cei care locuiesc în apropiere sunt conștienți de asta, o trăiesc pe propria piele (unde mai punem că uneori pur „întâmplător” – cu ghilimelele de rigoare −  gunoaiele de la depozitul de gunoi erau incendiate de persoane necunoscute: volumul gunoaielor scădea în urma unor asemenea incendii). În zona proiectului elaborat de Udrea nu e un aer „curat”, ci unul îmbâcsit, care provine de la o a doua problemă: depozitul de gunoi de la Pata Rât, aflat în vecinătatea proiectului imobiliar. „Părinții” Clujului modern au dus la periferie groapa de gunoi a orașului, ca în orice cetate. Dezvoltarea zonei imobiliare de după 1990 a tot împins însă orașul, așa au și apărut blocuri și case la periferie, la fel ca în marile orașe ale lumii (cum e de exemplu Istanbulul).  Nu doar că spunem noi, dar e ușor de observat și pe hartă pe Google.com că proiectul elaborat de Elena Udrea e aproape de depozitul de gunoi de la Pata, o zonă în care mirosul persistă.

III. Aeroportul. Gălăgia provocată de avioanele de pe aeroportul internațional „Avram Iancu” Cluj îi deranjează pe locuitorii din cartierul Someșeni. Iată ce relatau jurnaliștii de la Ziua de Cluj în 9 decembrie 2019, o știre care ar trebui să le dea de gândit celor care ar vrea să cumpere un apartament în zonă: „cetățenii din apropierea aeroportului din Cluj s-au reunit într-un grup de acțiune civică, au monitorizat zborurile și încearcă să intre în dialog cu autoritățile locale pentru a fi stabilile o serie de limite accetabile ‘astfel încât să poată conviețui rezonabil cu aeroportul din imediata lor vecinătate’ ”. "Aeroportul este situat la doar 7,7 km est de centrul oraşului, are o capacitate operațională de 12 mişcări aeronave/oră (anul 2019), operează 24/24 ore și se apropie de un numar de 3.000.000 de călători pe an. Odată cu preconizata extindere a pistei de decolare-aterizare la o lungime de 3420m, aeronave de capacitate mai mare și un număr suplimentar de călători vor tranzita acest aeroport, care are pista de decolare - aterizare orientată spre oraș. În acest context de extindere noi, locuitorii din imediata vecinătate, suntem îngrijorați de efectele zgomotului și poluării atmosferice asupra sănătății locuitorilor din cartierele Gheorgheni, Mărăști, Între Lacuri, Someșeni în conditiile în care decolarile și aterizarile se fac pe axa EST-VEST, în mare parte prin survolarea întregului oras", arată grupul de inițiativă. Iată concluziile monitorizării efectuate în perioada 1 iunie 2019 - 30 noiembrie 2019, analizând intervalul de noapte (23.00-07.00), urmărind fiecare decolare de pe aeroport din punct de vedere a direcției de zbor:

1. În intervalul de 6 luni precizat, au fost operate cel puțin 1.282 decolări de noapte între orele 23:00-07:00, 91.5% din ele trecând peste Cluj-Napoca, în contradicție majoră cu valoarea de 10% aprobată de Agenția pentru Protecția Mediului în Planul de măsuri pentru reducerea zgomotului în vigoare în acest moment.

2. Așa cum prezentăm în coloana METAR din fișierul de monitorizare, în toate zile monitorizate condițiile meteo permiteau la fel de bine decolarea spre EST, existănd așadar varianta de a proteja liniștea și de a reduce poluarea din aglomerarea urbană Cluj-Napoca.

3. În fiecare zi, din cele 183 monitorizate, în intervalul de noapte 5:45-07:00, s-au făcut în medie 6 decolări pe oră peste cartierele Someșeni, Între Lacuri, Gheorgheni, Centru, Mănăștur, dar și peste Andrei Mureșanu, Zorilor și Bună Ziua tulburând somnul oamenilor din aceste zone prin survol cu motoarele turate la maxim a unei zone rezidențiale la o înălțime cuprinsă intre 200 și 1000m.

4. În zilele de duminică, luni, miercuri si vineri au fost operate in medie 8 decolari în intervalul de noapte 5:45-07:00 peste orașul Cluj-Napoca.

5. Zborurile spre Sud (exemplu: București, Tel Aviv) sunt dirijate în proporție de 50% peste cartierele Andrei Mureșanu, Zorilor și Bună Ziua, culoar de zbor care nu este evaluat în Planul de măsuri pentru reducerea zgomotului generat de activitatea aeroportuară aprobat de APM. Procedura oficială (RWY 25-SID-ICAO) pentru zborurile spre sud presupune o direcție de zbor total diferită decât cea utilizată în mod real.

6. Ținând cont de aspectul menționat la punctul 5, includerea acestor culoare de zbor în simulările de impact și poluare ale Aeroportului Cluj ar fi crescut substanțial suprafața și populatia afectată luată in calcul cu 30-35%, schimbând radical datele simulărilor cu privire la măsurile necesare pentru protejarea populației

7. Zgomotul maxim (neponderat) produs la decolare, noaptea, măsurat cu sonometru la sol, într-o zonă rezidențială, este cuprins între 80 și 90 dB, iar pe o durată de peste două minute depășește valoarea de 45 dB, existănd în 4 zile ale saptămânii (duminica, luni, miercuri, vineri), în fiecare din aceste zile, 8 asemenea evenimente în doar 60 de minute.

„Menționam că în Planul de măsuri pentru reducerea zgomotului generat de activitatea aeroportuară nu s-a facut nici o măsurătoare efectivă la sol, utilizandu-se doar simulari matematice. Ele vor fi incluse intr-o sesizare trimisa catre Agentia pentru Protectia Mediului Cluj, Ministerul mediului, Ministerul transporturilor, ROMATSA, Autoritatea Aeronautica Civila Romana - AACR, Consiliul Judetean Cluj, Primaria orasului Cluj-Napoca", conchide  grupul civic Nu ne mai zburați somnul!”.

Tot la capitolul referitor la zgomot mai putem menționa și faptul că proiectul imobiliar gândit de Udrea e vizavi de baza militară, unde se fac frecvent exerciții de tragere.

IV. Câinii din zonă: dacă ai proasta inspirație să calci pe strada Moș Ion Roată singur în aceste zile trebuie să ai în vedere (și) haita de câini formată în zonă. E vorba de mai mulți dulăi care nu te „iartă” atunci când cobori din mașină. Nu e clar dacă au stăpâni în zonă, dacă își duc veacul la Armata Română aflată în vecinătate, dar ca simplu cetățean – poate cu un copil în familie – nu e deloc confortabil să te atace patrupedele agresive. Aceasta este, totuși, o probemă minoră, care poate fi rezolvată rapid de autoritățile competente.

Context

Elena Udrea și-a asumat public implicarea în proiectul imobiliar de la Cluj-Napoca, în care se vor construi 40 de blocuri. Ea nu acționează singură, ci cu diverși oameni de afaceri. Elena Udrea a recunoscut târziu că se află în spatele proiectului de la Cluj, abia pe 15 decembrie 2021, când deja muncitorii au deschis lucrările pe șantier. „Să fie într-un ceas bun! Pentru cârcotași, prețurile sunt printre cele mai mici de pe piața clujeană. Iar finanțarea este transparentă, prin fonduri de investiții din afara tarii, în principal”, spunea Elena Udrea în 15 decembrie 2021 pe Facebook.

„Este cel mai mare proiect imobiliar din sud-estul Europei, cu o abordare inovatoare în ce privește dezvoltarea confortului și a vieții inteligente. Cu peste 10. 000 de unități de locuit, însemnând aproximativ 40 de blocuri de locuințe și peste 30 000 de locuitori estimați, acest concept nou de lifestyle este deținut și dezvoltat de SDC Properties. Fiind unul dintre profesioniștii industriei imobiliare din Cluj-Napoca, SDC Properties este o firmă condusă de un angajament de neegalat pentru calitate și inovație”, arată dezvoltatorii în descrierea proiectului.